| αἰτεω | cer, cer de la cineva |
| εἰ | adv., dacă (în întrebări indirecte). Sensul comun a fost dat anterior. |
| ἐπερωτάω | întreb, pun la îndoială |
| ἐρωτάω | întreb pe cineva, a întreb pe cineva ceva, rog, cer. Iniţial, ἐρωτάω a însemnat întreb, în sensul de interoghez, iar αἰτέω a însemnat cer. În Noul Testament însă, ἐρωτάω este adesea folosit în ambele aceste sensuri. |
| καρπός, ὁ | rod, roadă, rezultat, vlăstar, urmare |
| κρίσις, κρίσεως, ἡ | acţiunea de a judeca, hotărâre a justiţiei, judecată, sentinţă |
| ὅπου | adv. relativ, unde, acolo unde (fără mişcare), câtă vreme, cât timp, din moment ce, din cauza, din pricina |
| ὅς, ἥ, ὅ | pron. rel., care, ce |
| ὅταν | conj., ori de câte ori, de câte ori (cu conjunctiv) |
| ὅτε | conj., când (relativă) |
| οὖν | particulă de coordonare, deci, aşadar, prin urmare, atunci (postpozitiv, precum δέ şi γάρ) |
| πίνω, πίομαι, ἔπιον | beau (viitor foarte neregulat) |
| ποῦ | adv. unde? (interogativ) |
| πῶς | adv. cum? în ce chip? (interogativ) |
| τίς, τί | pron. interog. cine? care? ce? |
| τις, τι | pron. indef. cineva, ceva, unul, una |
| φάγομαι | viit. (foarte neregulat) al lui ἐσθίω. Aorist II: ἔφαγον |
| sg | pl | |||
| m,f | n | m,f | n | |
| N | τίς | τί | τίνες | τίνα |
| G | τίνος | τίνος | τίνων | τίνων |
| D | τίνι | τίνι | τίσι(ν) | τίσι(ν) |
| A | τίνα | τί | τίνας | τίνα |
2603. Declinarea pronumelui interogativ este ca şi declinarea a treia la toate genurile. Formele pentru masculin şi feminin sunt la fel. Genul neutru diferă de acestea doar la nominativ şi acuzativ.
2604. Accentul ascuţit la pronumele interogativ nu se schimbă niciodată în accent grav.
Exemplu:
τί λέγει;
Ce spune?
| sg | pl | |||
| m,f | n | m,f | n | |
| N | τις | τι | τινές | τινά |
| G | τινός | τινός | τινῶν | τινῶν |
| D | τινί | τινί | τισί(ν) | τισί(ν) |
| A | τινά | τι | τινάς | τινά |
2606. Pronumele indefinit se declină la fel ca şi pronumele interogativ, atâta doar că toate formele pronumelui indefinit sunt enclitice şi primesc accent numai potrivit cu regulile prezentate la §§0703-0705.
2607. Atât pronumele interogativ cât şi pronumele relativ pot fi folosite fie împreună cu un substantiv, fie independent.
Exemple:
τίνα καρπὸν ἔχετε;
Ce fruct aveţi?
τί λέγεις;
Ce spui?
ἄνθρωπός τις
Un anume om.
εἶπέν τις
Cineva a spus.
2608. Acuzativul singular neutru τί al pronumelui interogativ este adesea folosit ca adverb şi înseamnă de ce.
Exemplu:
τί ποιεῖτε ταῦτα;
De ce faceţi aceste lucruri?
2609. Întrebările indirecte, ca şi forma obişnuită de discurs indirect (vezi §§2114,2115), păstrează acelaşi mod şi timp care ar fi fost folosite în discursul direct care stă în spatele discursului indirect.
2610. În întrebările indirecte se folosesc aceleaşi cuvinte interogative care se folosesc în mod obişnuit în întrebările directe.
Exemple:
ἠρώτησεν αὐτὸν τίς ἐστιν.
L-a întrebat cine este el.
Întrebarea directă care stă în spatele celei indirecte este: τίς εἶ; Cine eşti tu?
εἶπεν αὐτοῖς ποῦ μένει.
Le-a spus unde rămâne.
Întrebarea directă care stă în spatele celei indirecte este: ποῦ μένεις; Unde rămâi?
În întrebările deliberative se foloseşte modul conjunctiv. O întrebare deliberativă este o întrebare care aşteaptă răspuns la modul imperativ.
Exemple:
ποιήσωμεν τοῦτο ἢ μὴ ποιήσωμεν;
Să facem asta sau nu?
Răspunsul care se aşteaptă este Faceţi asta, sau, Nu faceţi asta.
τί ποιήσωμεν;
Ce să facem?
Răspunsul care se aşteaptă este Faceţi asta etc.
| sg | pl | |||||
| m | f | n | m | f | n | |
| N | ὅς | ἥ | ὅ | οἵ | αἵ | ἅ |
| G | οὗ | ἧς | οὗ | ᾧν | ᾧν | ᾧν |
| D | ᾧ | ᾗ | ᾧ | οἷς | αἷς | οἷς |
| A | ὅν | ᾗν | ὅ | οὕς | ἅς | ἅ |
2613. Se va observa, exceptând faptul că la nominativ şi acuzativ singular neutru se foloseşte ὅ și nu ὅν (de comparat cu αὐτός şi ἐκεῖνος), că declinarea pronumelui relativ este ca şi cea a adjectivelor regulate de declinarea a II-a şi I. Nominativul singular feminin şi nominativul plural masculin şi feminin sunt ca şi formele corespondente ale articolului, cu excepţia că, la aceste forme, articolul este proclitic.
2614. Ca şi alte pronume, pronumele relativ se acordă cu antecedentul său în gen şi număr, dar are propriul caz în propoziţia sa.
Exemple:
ὁ ἀπόστολος ὃν εἶδες ἀπῆλθεν.
Apostolul pe care l-ai văzut a plecat.
ἀληθῆ ἦν πάντα ἃ εἶπεν ὁ Ἰησοῦς.
Toate lucrurile pe care Isus le-a spus erau adevărate.
ὁ μαθητὴς ὃν ἠγάπησεν ὁ Ἰησοῦς ἦν ἐν τῷ οἴκῳ.
Ucenicul pe care Isus îl iubea era în casă.
2615. Dacă însă antecedentul pronumelui relativ este la genitiv sau dativ - pronumele relativ fiind în mod natural la acuzativ, ca obiect al verbului din propoziţia relativă - acesta este în mod regulat atras la cazul antecedentului său.
Exemplu:
πάντων δὲ θαυμαζόντων ἐπὶ πᾶσιν οἷς ἐποίει εἶπεν πρὸς τοὺς μαθητὰς αὐτοῦ...
Dar pe când toţi se mirau de toate lucrurile pe care le făcea, El a spus ucenicilor Săi...
Aici, οἷς ar fi fost la acuzativ dacă şi-ar fi păstrat cazul pe care l-ar fi avut în propria sa propoziţie. El este atras la cazul lui πᾶσιν.
2616. Antecedentul pronumelui relativ este adeseori neexprimat. Astfel, ὅς poate însemna cel care; ἥ cea care; ὅ cel care (neutru); οἵ cei care; αἵ cele care; ἅ cele care (neutru).
Exemple:
οὐκ ἔξεστίν μοι ὃ θέλω ποιήσαι.
Nu-mi este îngăduit să fac ce doresc (sau: să fac ce vreau).
ὃς γὰρ οὐκ ἔστιν καθ' ὑμῶν ὑπὲρ ὑμῶν ἐστιν.
Căci cel ce nu este împotriva voastră este pentru voi.
Într-un astfel de caz, acelaşi gând este exprimat ca şi printr-un articol cu participiu: ὃς οὐκ ἔστιν este aproape la fel cu ὁ μὴ ὤν.
Dar în multe cazuri se poate folosi numai articolul cu participiu. De exemplu, în cel ce are poate cu greu fi exprimat altfel decât prin ἐν τῷ ἔχοντι.
ἔχω ὃ θέλω.
Am ce doresc.
Aici, cuvântul ce este un mod prescurtat de a spune lucrul care sau ceea ce; de aceea, el este în mod corect exprimat prin ὅ. De comparat:
λέγω αὐτῷ τί ἔχω.
Îi spun ce am.
Aici, ce este un cuvânt interogativ într-o întrebare indirectă; de aceea, el este corect exprimat prin τί.
2617. Propoziţiile indefinite relative, care în limba română sunt marcate de cuvinte precum oricine, oricare, orice, oriunde, oricând, au în limba greacă în mod obişnuit conjunctivul împreună cu particula ἄν sau ἐάν.
Acesta este unul din felurile cele mai comune de utilizare a conjunctivului.
Exemple:
ὃς γὰρ ἐὰν θέλῃ τὴν ψυχὴν αὐτοῦ σῶσαι οὐ σώζει αὐτήν.
Căci oricine voieşte să-şi mântuiască viaţa nu şi-o va mântui.
ὃς ἂν πιστεύσῃ σωθήσεται.
Oricine crede (sau: va crede) va fi mântuit.
εἰς ἣν δ' ἂν πόλιν εἰσέλθητε ὄψεσθε ἐν αὐτῇ μαθητάς.
Şi în orice cetate intraţi (sau: veţi intra) veţi vedea ucenici în ea.
ὅπου ἐὰν ᾖ ὁ διδάσκαλος ἐκεῖ ἔσονται καὶ οἱ διδασκόμενοι ὑπ' αὐτοῦ.
Oriunde este învăţătorul, acolo vor fi şi cei ce sunt învăţaţi de el.
2618. Se va observa că în limba română propoziţia condiţională relativă poate fi tradusă folosind fie prezentul, fie viitorul indicativ.
A. Traduceţi în limba română:
1. ὃς ἐὰν μὴ δέξηται ὑμᾶς τοῦτον οὐ δέξεται ὁ βασιλεύς.
2. ἃ ἐὰν ποιήσωμεν ὑμῖν, ποιήσετε καὶ ὑμεῖς ἡμῖν.
3. ἐρωτήσαντός τινος αὐτοὺς τὶ φάγῃ ἀπεκρίθησαν αὐτῷ λέγοντες ὅτι δεῖ αὐτὸν φαγεῖν τὸν ἄρτον τὸν ἐν τῷ οἴκῳ.
4. τίνος (*1) ἔσται ταῦτα πάντα ἐν τῇ ἐσχάτῃ ἡμέρᾳ;
(*1) Un substantiv sau pronume în cazul genitiv poate face parte din predicat împreună cu verbul a fi. Astfel, ἡ βασιλεία ἐστὶ τοῦ θεοῦ sau θεοῦ ἐστιν ἡ βασιλεία înseamnă împărăția este a lui Dumnezeu sau împărăția aparține lui Dumnezeu.
5. ὅταν ἔλθῃ ὁ υἱὸς τοῦ ἀνθρώπου τίνες ἔσονται οἱ πιστεύοντες;
6. ὃς ἂν λύσῃ μίαν τῶν ἐντολῶν ποιεῖ ὃ οὐκ ἔξεστιν ποιεῖν.
7. ἃ εἶπεν ὑμῖν ὁ προφήτης ἔτι ὢν μεθ' ὑμῶν ταῦτα λέξουσι καὶ οἱ εὐαγγελισάμενοι ἡμᾶς.
8. ἐάν τις ἀπὸ νεκρῶν πορευθῇ πρὸς αὐτούς, μετανοήσουσιν.
9. ὃς ἐὰν μὴ ἀκούσῃ τῶν προφητῶν οὐδὲ μετανοήσει ἐάν τινα ἴδῃ τῶν νεκρῶν.
10. οἳ ἂν εἴπωσιν ἃ οὐκ ἔστιν ἀληθῆ οὐ λήμψονται καρπόν τινα τοῦ ἔργου αὐτῶν.
11. ἔλεγεν ὅτι ἐάν τις ἐγερθῇ ἐκ νεκρῶν μετανοήσουσιν.
12. ἠρώτησαν τὸν προφήτην οἱ ἐν τῇ Γαλιλαίᾳ εἰ οἱ νεκροὶ ἀκούσουσι τῆς φωνῆς τοῦ κυρίου.
13. εἶπεν οὖν αὐτοῖς ὅτι ἐν τῇ κρίσει ἀκούσουσιν πάντες τοῦ κυρίου.
14. ἐλθόντες οἱ Φαρισαῖοι εἴς τινα κώμην ἐπηρώτησαν τοὺς ἐν αὐτῇ λέγοντες Ποῦ εἰσιν οἱ τοῦ προφήτου· ἃ γὰρ λέγουσι περὶ αὐτῶν οἱ ἐν τῇ Γαλιλαίᾳ οὐκ ἔστιν ἀληθῇ.
15. ἔλεγε δὲ ὁ ἐπερωτηθείς Τί ἐπερωτᾷς με; οὐ γὰρ θέλω ἀποκρίνεσθαί σοι οὐδέν.
16. ἔλεγεν οὖν τῶν μαθητῶν τις τῷ ἀποστόλῳ Τί ποιήσει οὗτος; ὁ δὲ ἀπόστολος εὐθὺς ἀπεκρίθη αὐτῷ λέγων Ποιήσει ὁ θεὸς ἃ θέλει καὶ πάντα ἃ θέλει ἐστὶν ἀγαθά.
17. ἃ ἔβλεπε τὸν κύριον ποιοῦντα ταῦτα ἤθελε καὶ αὐτὸς ποιεῖν.
B. Traduceţi în limba greacă:
1. Noi am făcut ceea ce au cerut cei din acelaşi oraş.
2. Preoţii pe care i-am văzut pe când încă erau acolo ne-au întrebat cine sunt acei ucenici.
3. Oricine nu face ce spun eu nu va căpăta de la mine ceea ce cere.
4. Un anume cărturar s-a dus în cetate ca să ia cărţile pe care le scriseseră proorocii.
5. La orice popor vom merge, să-i căutăm pe ucenicii care sunt în el.
6. Ce să spunem cu privire la toate aceste lucruri?
7. Ei ne-au întrebat ce să spună cu privire la cei din cetate.
8. Un anume om, după ce a venit la Isus, a spus că doreşte să fie vindecat.
9. Oricine va cere orice va primi ceea ce cere.
10. Ei l-au întrebat pe Isus care este voia lui Dumnezeu.
11. Oricine ucide pe fratele său va veni la judecată.
12. Atunci de ce mănânci ceea ce nu este îngăduit să se mănânce?
13. Oricine nu este învăţat de Domnul nu-l va cunoaşte.
14. După ce marii preoţi au văzut ce făcea Isus, au trimis pe un anume sol la Farisei.
15. Unde vom rămâne? Căci noaptea vine şi nimeni nu ne-a spus ce să facem.