Vasile Stancu

Curs de greacă biblică pentru începători


Lecţia 20

Modul conjunctiv

2001. Vocabular

ἁμαρτάνωrătăcesc, mă înşel, săvârşesc o greşeală, păcătuiesc
δικαιοσύνη, ἡdreptate
ἐάνparticulă condiţională, cu conjunctiv, dacă
εἰcu indicativ, dacă
εὐαγγελίζομαιdeponent, cu forme medii, predic Evanghelia (cu acuzativul lucrului predicat şi, fie acuzativul, fie dativul persoanei căreia i se predică).
ἵναconj., cu conjunctiv, pentru a, ca să, astfel încât
λαός, ὁpopor, mulţime
λοιπός, -ή, -όνadj., care rămâne, rămas
μακάριος, -α, -ονfericit, preafericit
μαρτυρία, ἡmărturisire, mărturie
μηδέpart. adv. negativă, şi nu, nici, nici chiar; μηδέ... μηδέ nici... nici
μηκέτιadv. neg., cu celelalte moduri în afară de indicativ, nu mai
ὄχλος, ὁmulţime, gloată

2002. Modul conjunctiv se foloseşte numai la timpurile prezent şi aorist (în foarte puţine cazuri, apare şi la timpul perfect). El are terminaţii personale primare peste tot, chiar şi la timpul aorist, care este un timp secundar. Terminaţiile personale sunt peste tot precedate de vocala tematică lungă ω/η, în locul vocalei tematice scurte ο/ε care apare la prezent indicativ.

2003. Conjunctivul prezent activ al verbului λύω

sgpl
Iλύωλύωμεν
IIλύῃςλύητε
IIIλύῃλύωσι(ν)

2004. Conjunctivul prezent mediu/pasiv al verbului λύω

sgpl
Iλύωμαιλυώμεθα
IIλύῃλύησθε
IIIλύηται λύωνται

2005. Se va observa că aceste forme de conjunctiv prezent sunt asemănătoare formelor de indicativ prezent, cu deosebirea că imediat după rădăcină vine o vocală lungă în locul uneia scurte: ω/η la conjunctiv, faţă de ο/ε la indicativ. Singurele excepţii sunt (1) la indicativ prezent persoana a III-a plural, unde ω la conjunctiv stă în locul lui ου al indicativului, şi (2) la prezent mediu şi pasiv, persoana a II-a singular, unde indicativul are şi el pe η (în λύῃ).

2006. Conjunctivul aorist activ al verbului λύω

sgpl
Iλύσωλύσωμεν
IIλύσῃςλύσητε
III λύσῃλύσωσι(ν)

2007. Conjunctivul aorist mediu al verbului λύω

sgpl
I λύσωμαιλυσώμεθα
II λυσῃλύσησθε
III λύσηταιλύσωνται

2008. Se va observa că terminaţiile (cu vocală tematică) sunt aceleaşi la conjunctivul aorist activ şi mediu ca şi la conjunctivul prezent activ şi mediu. Dar aceste terminaţii (cu vocală tematică) sunt la aorist adăugate la rădăcina aoristă, pe câtă vreme la prezent ele sunt adăugate la rădăcina prezentă. Ceea ce le deosebeşte este particula σ.

2009. La conjunctivul aorist nu se foloseşte augmentul (vezi §1804).

2010. Conjunctivul aorist II activ şi mediu se conjugă ca şi conjunctivul aorist I; atâta doar că se formează pe rădăcina de aorist II.

2011. Conjunctivul aorist pasiv al verbului λύω

sgpl
Iλυθῶλυθῶμεν
IIλυθῇςλυθῆτε
IIIλυθῇλυθῶσι(ν)

2012. Conjunctivul aorist pasiv, ca şi indicativul aorist pasiv, are terminaţii personale active. Terminaţiile (cu vocala tematică) sunt exact ca cele de la conjunctivul prezent activ. Dar regula de accentuare a verbului pare a fi încălcată, căci accentul nu pare a fi recesiv. Această neregularitate aparentă este datorată faptului că a existat o contragere, particula -θε a rădăcinii aoriste pasive fiind contrasă împreună cu vocalele care îi urmează, potrivit regulii corespunzătoare explicate în capitolul referitor la contragere. Dar, pentru scopurile noastre imediate, particularitatea accentului poate fi învăţată pur şi simplu, fără a insista deocamdată asupra motivului pentru care acesta este aşa.

2013. Înainte de a forma conjunctivul aorist pornind de la formele principale verbale date în dicţionare, augmentul trebuie eliminat, în maniera descrisă la §1810,1811.

2014. Conjunctivul prezent al verbului εἰμί

sgpl
Iὦμεν
IIᾖςἦτε
IIIὦσι

2015. Timpurile conjunctivului

În modul conjunctiv nu există nici o distincţie de timp propriu-zis între timpuri: timpul aorist nu se referă la trecut, iar conjunctivul prezent nu se referă neapărat la prezent. Deosebirea între prezent şi aorist se referă doar la felul în care acţiunea este privită. Conjunctivul aorist se referă la acţiune fără a spune ceva despre continuarea sau repetarea acesteia, în timp ce conjunctivul prezent se referă la ea ca fiind continuă sau repetată. Astfel, ἵνα λύσω înseamnă pur şi simplu pentru ca să dezleg, în timp ce ἵνα λύω înseamnă acelaşi lucru, doar că are un aspect continuu.

2016. Negativul conjunctivului

Aşa cum s-a explicat deja la §1815, negativul conjunctivului este μή.

2017. Conjunctivul de îndemn

Persoana I pl. a conjunctivului este folosită la formularea de îndemnuri.

πιστεύσωμεν εἰς τὸν κύριον.
Să credem în Domnul.

2018. Conjunctivul în propoziţii de scop

Scopul este exprimat prin ἵνα plus conjunctiv.

ἐρχόμεθα ἵνα ἴδωμεν αὐτόν.
Venim pentru ca să-l vedem.

ἤλθομεν ἵνα ἴδωμεν αὐτόν.
Am venit pentru ca să-l vedem.

2019. Construcţia ἵνα (= pentru ca să) plus conjunctiv, trebuie să fie bine deosebită de conctrucţia ὅτι (= că) plus indicativ. (Cea din urmă introduce un discurs indirect).

Pentru exemplificare, comparaţi propoziţia:

λέγουσιν ὅτι γινώσκουσι τὸν κύριον.
Ei spun că Îl cunosc pe Domnul.

cu propoziţia:

τοῦτο λέγουσιν ἵνα ἀκούωσιν οἱ μαθηταί.
Ei spun asta pentru ca ucenicii să audă.

Conjunctivul în condiţionări de viitor

2020. Condiţionările de viitor sunt exprimate prin ἐάν plus conjunctiv; alte condiţionări sunt exprimate prin ει plus indicativ.

Această regulă simplă nu acoperă toate posibilităţile. De exemplu, ea nu ţine seama de condiţionările de „prezent general”, care sunt exprimate, ca şi cele viitoare, prin ἐάν plus conjunctiv. Dar condiţionările de prezent general sunt strâns legate de condiţionările viitoare. În propoziţia "Dacă cineva greşeşete suferă", care este este o condiţionare de prezent general, posibilitatea ca acel cineva să sufere se extinde şi în viitor; ceea ce înţelegem prin aceasta este că ori de câte ori cineva greşeşte, va suferi din acea pricină. De aceea, probabil că nu este necesar ca studentul începător să fie încărcat şi cu această categorie. În general, regula simplă dată aici va fi suficientă pentru greaca Noului Testament. Excepţiile pot fi observate pe măsură ce sunt întâlnite. Condiţionările care nu se supun acestei reguli vor fi tratate la §3214.

ἐὰν εἰσέλθωμεν εἰς τὴν οἰκίαν ὀψόμεθα τὸν κύριον.
Dacă intrăm în casă Îl vom vedea pe Domnul.

Aici, ἐὰν εἰσέλθωμεν se referă desigur la viitor. Comparaţi cu propoziţia:

εἰ μαθηταί ἐσμεν τοῦ κυρίου σωθησόμεθα.
Dacă suntem ucenici ai Domnului, vom fi mântuiţi.

Aici, înţelesul este: Dacă acum este adevărat că suntem ucenici ai Domnului, vom fi mântuiţi. Înţelegem deci că εἰ... ἐσμεν se referă la prezent.

ἐὰν διδάσκητε τοὺς ἀδελφοὺς πιστοί ἐστε διδάσκαλοι.
Dacă îi învăţaţi pe fraţi, sunteţi învăţători credincioşi.

Aici, înţelesul este Dacă în orice moment voi veţi fi angajaţi în a-i învăţa pe ucenici, sunteţi învăţători credincioşi. Aici, ἐὰν διδάσκητε se referă la viitor. Comparaţi cu propoziţia:

εἰ διδάσκετε τοὺς ἀδελφοὺς πιστοί ἐστε διδάσκαλοι.
Dacă îi învăţaţi (acum...) pe fraţi, sunteţi învăţători credincioşi.

Aici, înţelesul este Dacă lucrarea în care acum tocmai vă aflaţi este aceea de a-i învăţa pe fraţi, sunteţi învăţători credincioşi.

2021. Exemplele de mai sus arată că diferenţa între cele două feluri de condiţionări tratate aici se referă numai la protază („dacă”). Diferitele moduri şi timpuri pot să stea în apodoză (concluzie) după oricare din cele două feluri de protază. Un conjunctiv de îndemn, de exemplu, poate să stea după o condiţionare de prezent simplu. De exemplu,

εἰ μαθηταί ἐσμεν τοῦ κυρίου διδάσκωμεν τοὺς ἀδελφούς.
Dacă suntem ucenici ai Domnului (adică: dacă acest lucru este acum adevărat), să-i învăţăm pe fraţi.

2022. Trebuie de asemenea observat că nu se poate spune întotdeauna, pornind de la forma propoziţiei în limba română, dacă o anumită condiţionare este prezentă sau viitoare. Astfel, în limba română modernă folosim adeseori prezentul indicativ pentru a exprima o condiţionare viitoare. De exemplu, în propoziţia Dacă mâine plouă, nu ne vom duce la câmp, expresia dacă plouă se referă desigur la viitor, şi s-ar traduce în limba greacă cu ἐάν plus conjunctiv. Înţelesul propoziţiei în limba română deci, şi nu forma, este cel care va determina conţinutul frazei în limba greacă.

2023. Exerciţii

A. Traduceţi în limba română:

1. ἐὰν εὐαγγελισώμεθα ὑμᾶς, λήμψεσθε σωτηρίαν καὶ ἐλπίδα.
2. ἐὰν μὴ δέξησθε τὴν μαρτυρίαν ἡμῶν, οὐ σωθήσεσθε.
3. ἐὰν μὴ ἴδῃ οὗτος τὸν κύριον, οὐ πιστεύσει εἰς αὐτόν.
4. εἰ κηρύσσεται ἡμῖν ὅτι ἀγαθός ἐστιν ὁ κύριος, ἀγαθοὶ ὦμεν καὶ ἡμεῖς, ἵνα διδάσκωμεν τοὺς λοιπούς.
5. εὐηγγελισάμην αὐτοὺς ἵνα σωθώσιν καὶ ἔχωσιν ζωήν.
6. μηκέτι ἁμαρτάνωμεν, ἵνα γενώμεθα μαθηταὶ πιστοί.
7. μακάριοί εἱσιν οἱ ὄχλοι, ἐὰν ἀκούσωσιν τὰ ῥήματά μου.
8. ἐὰν εἰσέλθωσιν εἰς ἐκείνην τὴν οἰκίαν οἱ πιστεύοντες εἰς τὸν κύριον, εὐαγγελισόμεθα αὐτοὺς ἐκεῖ.
9. ἐκηρύξαμεν τούτῳ τῷ λαῷ τὰ ῥήματα τῆς ζωῆς, ἵνα δέξωνται τὴν ἀλήθειαν καὶ σωθῶσιν.
10. προσέλθωμεν τῷ ἰδόντι τὸν κύριον, ἵνα διδάξῃ ἡμᾶς περὶ αὐτοῦ.
11. ταῦτα εἰπόντων αὐτῶν ἐν τῷ ἱερῷ οἱ ἀκούσαντες ἐδέξαντο τὰ λεγόμενα, ἵνα κηρύξωσιν αὐτὰ καὶ τοῖς λοιποῖς.
12. πιστεύσωμεν εἰς τὸν ἀποθανόντα ὑπὲρ ἡμῶν ἵνα γράψῃ τὰ ὀνόματα ἡμῶν εἰς τὸ βιβλίον τῆς ζωῆς.
13. ἐλεύσομαι πρὸς τὸν σώσαντά με, ἵνα μὴ λύω τὰς ἐντολὰς αὐτοῦ μηδὲ πορεύωμαι ἐν ταῖς ὁδοῖς τοῦ θανάτου.
14. ταῦτα εἶπον ἐν τῷ ἱερῷ, ἵνα οἱ ἀκούσαντες σωθώσιν ἀπὸ τῶν ἁμαρτιῶν αὐτῶν καὶ ἔχωσιν τὴν δικαιοσύνην τοῦ θεοῦ.
15. εἰ εἴδετε ταῦτα ἐν ταῖς ἡμέραις ταῖς κακαῖς, ὄψεσθε τὰ αὐτὰ καὶ νῦν καὶ εἰς τὸν αἰῶνα.
16. ἐὰν μὴ διδαχθῇς ὑπὸ τοῦ κυρίου, οὐ γνώσῃ αὐτὸν εἰς τὸν αἰῶνα.
17. ὁ λύων τὰς ἐντολὰς τοῦ θεοῦ οὐκ ἔχει ἐλπίδα, ἐὰν μὴ ἐπιστρέψῃ πρὸς τὸν κύριον.
18. ταῦτα παρέλαβεν ἀπὸ τοῦ ἀποθανόντος ὑπὲρ αὐτοῦ, ἵνα παραλαβόντες αὐτὰ οἱ λοιποὶ σωθώσιν καὶ αὐτοί.
19. συνελθόντες εἰς τὴν οἰκίαν δεξώμεθα τὴν μαρτυρίαν τοῦ εὐαγγελισαμένου ἡμᾶς.
20. διωξάτων τῶν στρατιωτῶν τοὺς ἁγίους ἵνα μὴ πιστεύσωσιν εἰς τὸν σώσαντα αὐτούς, συνῆλθον οὗτοι εἰς τὴν συναγωγήν.

B. Traduceţi în limba greacă:

1. Să primim mărturia acestor oameni, pentru ca să fim mântuiţi.
2. Dacă nu ne întoarcem la Domnul, nu-L vom cunoaşte.
3. Dacă Domnul pregăteşte un loc pentru noi, vom intra în cer.
4. Dacă am primit această poruncă de la Domnul, să predicăm evanghelia la mulţime.
5. Dacă oamenii aceştia sunt ucenici ai Domnului, nu-i vor prigoni pe sfinţi.
6. Dacă aceşti stăpânitori îi prigonesc pe cei ce au crezut în Domnul, ei nu vor veni la Domnul ca să fie mântuiţi.
7. Dacă el o vede pe femeia care i-a primit pe sfinţi, îi va lua pe copiii mici de la ea.
8. După ce ucenicii au spus aceste lucruri sfinţilor, ei au fost învăţaţi de către Domnul, pentru ca să nu mai păcătuiască.
9. Dacă fiul omului a venit ca să-i mântuiască pe păcătoşi, să primim mărturia lui.
10. Dacă-l cunoaştem pe Domnul, să nu-i prigonim pe sfinţii lui şi nici să nu-i dăm afară din sinagogă.
11. Dacă mulţimile care l-au auzit pe Domnul îl văd în acea sinagogă, ele vor veni la el pentru ca el să le spună cuvinte de speranţă.
12. Dacă el nu spune aceste lucruri mulţimilor, ele nu vor fi mântuite.

(Care este aici forma corectă: εἰ μή sau ἐὰν μή?)

13. Dacă-l vezi în noaptea aceea pe cel ce te-a mântuit, stăpânitorul te va prigoni, ca să nu predici evanghelia la ceilalţi.
14. Domnul a venit la noi, pentru ca noi să vă predicăm vouă evanghelia.
15. Slujitorii cei credincioşi au venit ca să ne aducă acele veşminte.