Vasile Stancu

Curs de greacă biblică pentru începători


Introducere

De unde vine acest material și cui i se adresează

Presupun că cei care vor parcurge materialul acesta sunt persoane doritoare să se familiarizeze cu limba greacă veche din poziția de începători entuziaști; dacă e așa, atunci suntem chiar 'colegi de de clasă', căci eu însumi mă consider așa ceva. Voi fi deci atent la ce zic colegii, dar și la ce vor zice - dacă vor zice - cei ce sunt cu adevărat specialiști cînd se vor uita la Ce fac dom'le copiii ăștia în cercul lor de amatori?... Ideea acestui material a apărut la scurtă vreme după ce am încheiat un studiu bazat pe prima jumătate a manualului lui Gresham Machen: am dorit să continui cumva și, negăsind o altă posibilitate de a continua studiul într-o manieră cât de cât sistematică, m-am gândit să pun aceste lecții într-un format accesibil prin Internet și să invit la studiu pe oricine ar vrea să se alăture. Ne-am pune întrebări și am încerca să dăm răspunsuri etc... Și chiar de nu se va găsi niciun doritor, voi rămâne desigur cu un oarecare câștig, căci scriind aceste lecții mă supun singur unui proces de studiu sistematic și riguros.

Întreba cineva odată: "Și după ce trec de primul an de studiu ca începător, cam cât ar mai dura ca să devin avansat?" "Vreo treizeci de ani...", veni de undeva un răspuns hâtru. Nu sunt chiar sigur dacă așa o fi; ceea ce cred însă este că odată ce rădăcinile s-au prins bine, ceea ce urmează este o perioadă de studiu care nu se termină niciodată, căci lucruri noi și diverse detalii vor apărea tot timpul în calea celui ce avansează de la starea de începător către o stare de tot mai bun cunoscător al acestei limbi. Sunt aproape sigur că cel care a ajuns să citească și să înțeleagă cu relativă ușurință textele Noului Testament va dori să-și extindă interesul spre greaca clasică, spre dialectul folosit de Herodot și spre greaca homerică. Și apoi, dacă tot a ajuns să stăpânească un vocabular atât de important cantitativ, care se regăsește în mare măsură și în greaca vorbită astăzi, cum să nu-și dorească să învețe și greaca modernă?

Există, desigur, manuale foarte bune pentru studiul limbii eline, publicate de autori cu reputație excepțională, precum și diverse surse disponibile în mediul online. M-am gândit să adaug totuși la toate acestea o variantă de studiu bazată pe manualul pe care l-am folosit la primul meu contact cu limba greacă (New Testament Greek for Beginners de Gresham Machen, MacMillan Publishing Company, 1923), deoarece mi se pare că dozează foarte bine ritmul de studiu, încât studentul începător va prinde curaj chiar de la primele lecții.

Părerile sunt împărțite printre specialiști în ceea ce privește metoda cea mai potrivită de studiu: de exemplu, este bine sau nu să se exerseze compunerea în limba greacă încă din fazele incipiente de studiu? Să fie primordiale exercițiile de gramatică, sau cele de citire/traducere? Oricare ar fi principiile pe care se bazează metoda de învățare a unei limbi ce nu se mai vorbește, criteriul principal de evaluare a metodei este acela al eficienței cu care studentul ajunge să înțeleagă bine acea limbă astfel încât să-i poată citi textele cu încredere și plăcere.

În cea mai mare parte a materialului, textele grecești folosite în exemplificări și exerciții de traducere nu sunt identice cu cele care apar efectiv în Noul Testament, ci sunt reduse la o formă cât mai simplă posibil, care să reflecte subiectele de gramatică tratate în lecția respectivă. Astfel, vocabularul fiecărei lecții se aplică direct materialului studiat în acea lecție; pe de altă parte, studentul care este deja familiarizat cu textul românesc al Noului Testament nu va fi tentat să recurgă la versiunea românească a textului pe care o are în memorie, atunci când rezolvă un exercițiu de traducere din greacă în română, ci va trebui să facă apel la cunoștințele acumulate din conținutul lecțiilor.

Conținutul materialului

Materialul acestui curs păstrează în general structura și metoda folosită de Machen, dar el nu este o traducere riguroasă a acelui manual; și cred că nici n-ar fi potrivit să fie, cel puțin din considerentele de mai jos:

- Diversele forme gramaticale grecești se pot explica mai bine unui vorbitor de limbă română folosind instrumentele gramaticii limbii române, și nu cele specifice limbii engleze; unele din exemplele oferite în acest sens au fost adaptate corespunzător.
- Pronunția este importantă: în lipsa unui sistem de pronunție aplicat cu consecvență, limba studiată nu se poate fixa în memorie. Am inclus în acest material explicații și modele audio care să-l ajute pe student să-și însușească un astfel de sistem. Aceste modele sunt, desigur, subiective; dar până la urmă chiar sistemele propuse de specialiști sunt oarecum subiective, căci nu există unanimitate de păreri în legătură cu acest subiect.
- Acolo unde am socotit necesar, explicațiile au fost suplimentate folosind informații obținute din alte surse.