Vasile Stancu

GREACA HOMERICĂ pentru începători


Lecția 16

Prezentul și viitorul, diatezele medie și pasivă ale verbelor
Verbe deponente
Iliada, 11-16

LH1601
1) Învățați principiile formării diatezelor medie și pasivă: GH387-397.
2) Învățați prezentul și viitorul, mediu și pasiv, al lui λύω, GH410.
3) Citiți GH565-568.
4) Memorați primele opt versuri ale Iliadei.
5) Din acest moment, copiați întotdeauna și marcați metrica fiecărei lecții din Homer; memorați cel puțin un vers pe zi până când acoperiți primele cincizeci și două de versuri. Primele o sută de versuri, sau mai multe, ar trebui copiate și analizate metric. Când copiați versurile, aplicați cu grijă accentele și spiritele.
6) Învățați declinarea lui θυγάτηρ, fiică, νηῦς, corabie, δῶμα, casă și πᾶς, πᾶσα, πᾶν, tot, fiecare, GH197-203, 207, 210, 232.


LH1602. Vocabular

Ἀπόλλων (πόλλων GH071), ωνος, ὁ Apolon
ρητήρ preot, care se roagă
δύο (δύω) doi
ἔρχομαι (ἐρχ-, ἐλε-, ἐλευθ-, ἐλυθ-), ἐλεύσομαι, ἦλθον (ἤλυθον) vin, merg
θοός, ή, όν iute, rapid
θυγάτηρ, τέρος (τρός), ἡ fiică
κοσμήτωρ, ορος, ὁ comandant
λίσσομαι (λιτ-), -, ἐλ(λ)ισάμην (ἐλιτόμην) cer, implor
μάλιστα cel mai mult, în mod special, cu orice preț
νηῦς, νηός (νεός), ἡ corabie
πᾶς, πᾶσα, πᾶν tot
στέμμα, ματος, τὸ cunună
χείρ, χειρός, ἡ mână, braț

Observație: Prima formă a unui verb regulat care apare în vocabular (prez. act. indic. pers. I sg.) de obicei de termină în , cum ar fi ἀείδω, λύω, ἔχω, dar există verbe la care aceasta se termină în -μι, ca de exemplu ἵστημι, τίθημι, δίδωμι, ἵημι. Forma corespunzătoare pentru toate verbele deponente se termină desigur în -μαι, ca de exemplu μάχομαι, ἔρχομαι, λίσσομαι.

Cuvinte românești derivate: dual, diadă; cosmetică, cosmogonie, cosmologie; naval, nautic; panteism, pandemoniu, panoplie, panoramă; chirografie, chirurg.

LH1603. Traduceți în limba română:

1. Ἀπόλλων ἑκηβόλος χολοῦται (GH084-085, 443) βασιλῆι Ἀτρεΐδῃ καὶ πέμπει νοῦσον κακὴν ἀνὰ στραρτὸν Ἀχαιῶν, ὀλέκονται δὲ λαοί, οὕνεκα δῖος Ἀτρεΐδης ἠτμασε Χρσην ρητῆρα.
2. Χρσης γὰρ ρητὴρ ἑκηβόλου ἔρχεται ἐπὶ θος νῆας Ἀχαιῶν, φέρει δ' ἀπερείσι' ἄποινα θυγατρός, ἣν [ὅς, ἥ, ὅ, GH273] Ἀτρεΐδης ἔχει ἐν στρατῷ.
3. ὁ δ' ρητὴρ ἔχει στέμματα ἑκηβόλου Ἀπόλλωνος ἐν χερσὶν ἀνὰ χρυσέῳ σκήπτρῳ καὶ λίσσεται πάντας Ἀχαιούς, μάλιστα δ' Ἀτρεΐδα δὺω κοσμήτορε λαῶν.
4. Ἀπολλων χολώσεται βασιλῆι καὶ ὄρσει νοῦσον κακὴν ἀνὰ στρατόν.
5. ἐλεύσονται ἐπὶ θος νῆας Ἀχαιῶν καὶ οἴσουσι [φέρω] ἀπερείσι' ἄποινα βασιλῆι.
6. λίσσονται πάντας Ἀχαιούς.
7. Ἀτρεΐδης ἠτμασεν ρητῆρα καὶ οὐκ ἀπέλυσε θύγατρα.

LH1604. Copiați, marcați metrica și traduceți:

Iliada, 11-16

οὕνεκα τὸν Χρύσην ἠτίμασεν ἀρητῆρα 11
Ἀτρεΐδης· ὃ γὰρ ἦλθε θοὰς ἐπὶ νῆας Ἀχαιῶν
λυσόμενός τε θύγατρα φέρων τ᾽ ἀπερείσι᾽ ἄποινα,
στέμματ᾽ ἔχων ἐν χερσὶν ἑκηβόλου Ἀπόλλωνος
χρυσέῳ ἀνὰ σκήπτρῳ, καὶ λίσσετο πάντας Ἀχαιούς, 15
Ἀτρεΐδα δὲ μάλιστα δύω, κοσμήτορε λαῶν·

LH1605

11. τόν = (illum): cel binecunoscut, având în vedere că cercul de legende este familiar ascultătorilor bardului.
- ἠτμασεν [ἀτιμάζω].
- ρητῆρα: GH682. Se va observa că acest vers se termină în doi spondei, marcându-l astfel ca "vers spondaic". Aceasta, împreună cu poziția sa de cuvânt final, îi conferă o emfază specială, făcându-l practic să însemne "cu toate că era preot", ceea ce l-ar face să fie obiectul unei reverențe speciale.

12. Ἀτρεΐδης este în mod distinct făcut emfatic prin poziție. El este cel care trebuie să poarte responsabilitatea pentru disprețul arătat preotului.
- ἐπὶ νῆας, adică la tabăra grecilor de pe țărm, unde aceștia își trăseseră corăbiile din apă.

13. λυσσόμενος [λύω]: part. viit. med., nom. sg. masc. (determină pe , care se referă la preot), fiind pe cale (dorind) să răsplătească, ca să răsplătească, GH609, 5.
- φέρων [φέρω]: part. prez. act., nom. sg. masc. (de asemenea determină pe ), purtând, aducând.
- ἀπερείσι' ἄποινα este un exemplu de exagerare epică, care nu este rară în astfel de compoziții.

14. ἔχων [ἔχω]: part. prez. act., nom. sg. masc. (determină pe ), având, deținând. Darurile erau probabil lingouri de aur și argint și alte articole de comerț valoroase.
Preotul se bazează pe două lucruri pentru a-i influența pe greci:
1) lăcomia, de aceea el aduce darurile, ἄποινα.
2) reverența, având în vedere că el purta cununile (panglici din lână albă) și sceptrul ca semn al poziției sale.
- χερσὶν ἑκηβόλου: inițial, χερσὶ ϝεκηβόλου.
- ἑκηβόλου Ἀπόλλωνος: GH071, 673. Lui Apolon i se aplică aici epitetul de "țintaș", prezentat fiind ca zeul arcaș, atât de important pentru acțiunea care urmează, în care el îi ucide pe greci cu săgețile sale. În calitatea sa de dumnezeu al războiului, Iahve era de asemenea ununeori un dumnezeu arcaș. "Dumnezeu este un judecător drept ... arcul Său l-a încordat și l-a pregătit". Comparați istorisirea curcubeului: "Pun curcubeul Meu (adică, semnul Meu ca dumnezeu al războiului) în nor".

15. Χρυσέῳ: hiat, GH086.
- χρυσέῳ ἀνά: GH673.
- καὶ ἐλίσσετο: GH673. Ultima parte a acestui vers arată că scena are loc la o adunare a grecilor.
Sceptrul era un simbol autorității. El trebuie desigur să fie din aur, dacă este să apară într-o formă potrivită în epopee. Întreaga atmosferă a unui poem de acest fel este supraomenească. Personajele sale principale sunt divine sau semi-divine, iar echipamenul lor trebuie să fie cu totul dintr-un material mai prețios decât cel care este suficient pentru muritorii de rând. Astfel, Apolon are o sabie din aur. Mulți dintre războinicii din fața Troiei au armuri din aur, iar zeii șed pe tronuri din aur care stau pe pavaje din aur în locurile lor din Olimp. În același fel noul Ierusalim are străzi din aur și porți din perle.
- ἐλίσσετο [λίσσομαι]: imperf. act. ind. pers. a III-a sg. verb deponent. Se va observa forța imperfectului: bătrânul preot continua să-i implore pe Agamemnon și pe fratele acestuia Menelau, dar Agamamnon, în ciuda acestor ocazii repetate de a profita de mila zeului, alege în mod deliberat să-l disprețuiască pe trimisul său sfânt.

16. Ἀτρεΐδα = Menelau și Agamemnon.
Preotul provine din Hrisa, un mic oraș de lângă Troia, care fusese jefuit de grecii invadatori. Fiica sa fusese luată prizonier de război, iar el vine acum în tabăra grecilor, unde corăbiile erau trase pe țărm, pentru a o răscumpăra.

LH1606. Traduceți în limba greacă:

1. Hrises, preotul lui Apolon, este disprețuit de (dativ) fiul lui Atreu.
2. Aheii vor merge de la corăbiilor (lor) iuți la Troia și vor răscumpăra pe fiica iubită a preotului.
3. Vom aduce multe daruri și vom ține în mâini cununile lui Apolon.
4. Noi nu avem un sceptru de aur, dar îl vom implora pe Priam și pe tot poporul Troiei.
5. Cei doi fii ai lui Atreu, comandanți ai oamenilor, îl imploră pe Priam, dar el îi va disprețui.
6. Fiul lui Atreu, regele oamenilor, l-a disprețuit pe preot și nu a eliberat-o pe fiica (lui).