LH1501
1) Învățați declinarea lui ἄναξ, rege, παῖς, copil și ἀνήρ, bărbat (GH193-194, 197-200).
2) Memorați primele șapte versuri ale Iliadei (vezi GH1504 mai jos).
Observație: Din acest moment, copiați întotdeauna și marcați metrica fiecărei lecții din Homer; memorați cel puțin un vers pe zi până când acoperiți primele cincizeci și două de versuri. Când copiați versurile, aplicați cu grijă accentele și spiritele.
LH1502. Vocabular
| ἄναξ, ἄνακτος, ὁ | stăpân (ocrotitor), domn, rege, prinț |
| ἀνήρ, ἀνέρος (ἀνδρός), ὁ | bărbat, persoană de sex bărbătesc (op. γυνή "femeie"); soț; războinic; om, ființă umană (op. θεός "zeu") |
| ἄρ(α), (ῥά) | (marcând tranziția, uneori intraductibil) apoi, atunci, iar; (frecv. + μέλλειν indicând o realitate diferită de cea așteptată) de fapt, în realitate; prin urmare, așadar |
| βασιλεύς, ῆος, ὁ | rege, comandant suprem; prinț, conducător |
| δή | într-adevăr, desigur, vezi bine, da |
| δι-ί-στημι (στη-, στα-), διαστήσω, διέστησα (διέστην) | stau sau mă dau la o parte, mă despart, mă separ; mă dezbin, mă învrăjbesc |
| ἐρίζω (ἐριδ-), -, ἤρισ(σ)α | mă sfădesc, mă cert, sunt sau intru în dispută (cu), discut (în contradictoriu); mă iau la întrecere, rivalizez, concurez (cu), îmi disput |
| ἔρις, ιδος, ἡ | vrajbă, harță, conflict; sfadă, ceartă, gâlceavă, zâzanie, dezbinare, controversă; dispută, întrecere, competiție |
| Λητώ, Λητόος (Λητοῦς GH084-085), ἡ | Leto, mama lui Apolon |
| μάχ-ομαι *1 | lupt, mă bat |
| ξυν-ί-ημι (= σι-σημι GH103-104; ἡ-, ἑ-), ξυνήσω, ξυνῆκα (ξυνέηκα) *2 | adun, aduc laolaltă, arunc împreună, ascult, mă supun |
| ὄρ-νυμι, ὄρσω, ὦρσα (ὤρορον) | stârnesc, aprind, incit, excit, ridic |
| πρῶτος, η, ον | prim, principal; τὸ πρῶτον, τὰ πρῶτα, ca adverb, GH281-282, la început, în primul rând, prima dată |
| υἱός, οῦ (έος, ος), ὁ | fiu |
*1 LH1602 Observație
*2 LH1302 *1
Cuvinte românești derivate: poliandrie, Andrei, androgin; basilisc, bazilică; stau, static; eristic; logomahie, teomahie; protoplasmă, protozoar, prototip
LH1503. Traduceți în limba română:
1. θεὰ ἀείσει μῆνιν Ἀχιλῆος, ἐξ οὗ (de când, din vremea în care) δὴ τὰ πρῶτα δῖος Ἀχιλλεὺς καὶ Ἀτρεΐδης ἄναξ ἀνδρῶν ἠρισάτην [ἐρίζω] καὶ διεστήτην [διίστημι].
2. τίς θεῶν ξυνέηκε [ξυνίημι] δῖον Ἀχιλῆά τε καὶ Ἀτρεΐδην ἔριδι (GH509) μάχεσθαι (a lupta);
3. υἱὸς Λητόος καὶ Διός, ἑκηβόλος, ξυνέηκέ σφωε (aceștia doi) ἔριδι μάχεσθαι, τὸν γὰρ βασιλεὺς Ἀτρεΐδης ἐχόλωσεν, ὁ δ' ὦρσε κακὴν νοῦσον ἀνὰ στρατὸν Ἀχαιῶν, ὤλεσε δὲ λαούς.
LH1504. Copiați, marcați metrica și traduceți:
Iliada, 1-10
| μῆνιν ἄειδε θεὰ Πηληϊάδεω Ἀχιλῆος | 1 |
| οὐλομένην, ἣ μυρί᾽ Ἀχαιοῖς ἄλγε᾽ ἔθηκε, | |
| πολλὰς δ᾽ ἰφθίμους ψυχὰς Ἄιδι προΐαψεν | |
| ἡρώων, αὐτοὺς δὲ ἑλώρια τεῦχε κύνεσσιν | |
| οἰωνοῖσί τε πᾶσι, Διὸς δ᾽ ἐτελείετο βουλή, | 5 |
| ἐξ οὗ δὴ τὰ πρῶτα διαστήτην ἐρίσαντε | |
| Ἀτρεΐδης τε ἄναξ ἀνδρῶν καὶ δῖος Ἀχιλλεύς. | |
| τίς τ᾽ ἄρ σφωε θεῶν ἔριδι ξυνέηκε μάχεσθαι; | |
| Λητοῦς καὶ Διὸς υἱός· ὃ γὰρ βασιλῆϊ χολωθεὶς | |
| νοῦσον ἀνὰ στρατὸν ὄρσε κακήν, ὀλέκοντο δὲ λαοί, | 10 |
LH1505
6. οὗ [ὅς, ἥ, ὅ, GH273], ἐξ οὗ, referindu-se la ἄειδε de mai sus, din vremea în care, literalmente, din care [timp].
- τὰ πρῶτα: GH281-282.
- διαστήτην = διεστήτην, GH337 [διίστημι].
- ἐρίσαντε [ἐρίζω]: aor. participiu activ, nom., dual, masc., (cei doi) certându-se.
7. Acest vers este în apoziție cu subiectul lui διαστήτην. Fiul lui Atreu este Agamemnon, comandantul șef al expediției militare aliate grecești împotriva Troiei, intreprinsă pentru a o aduce înapoi pe Elena, soția lui Menelau, fratele lui Agamemnon: ea fusese răpită de la casa ei din Grecia de către Paris, fiul lui Priam, și se găsea acum în Troia.
- τε ἄναξ = τε ϝάναξ, GH080. Fiul lui Atreu era atât de bine cunoscut ascultătorilor lui Homer încât n-a fost necesar să i se pomenească numele, Agamemnon.
8. Acest vers este o întrebare retorică, adresată de poet auditoriului său, pentru a atrage atenția și curiozitatea, căreia tot el îi dă apoi răspunsul - o metodă obișnuită pentru vorbitorii în public.
- σφωη [ἕο]: pron. pers. a III-a, ac. dual, aceștia doi.
- ἔριδι: GH509
- μάχεσθαι [μάχομαι]: infinitiv prez. act., deponent, a lupta.
9. βασιλῆι = Ἀγαμέμνονι
- Λητοῦς καὶ Διὸς υἱός = Ἀπόλλων, care a cauzat în mod indirect conflictul, prin aceea că a adus o molimă asupra grecilor, ceea ce a dat ocazia conflictului între Ahile și Agamemnon.
10. νοῦσον este emfatic prin poziție, așa cum este și κακήν, și este mai departe explicat și extins prin propoziția următoare.
- ὀλέκοντο = ὠλέκοντο, GH337 [ὀλέκω], imperf. pas. indic., pers. a III-a pl., erau nimiciți, piereau.
- λαοί: ostașii armatei grecești.
Referitor la primele șapte versuri, citiți LH1305 (partea de sfârșit) și comparați Hermann Grimm: "Aceste prime versuri sunt precum tonurile unui marș funerar care se ridică spre un cer acoperit de nori mohorâți. O serie de versuri care, așa cum ar face-o niște crainici, anunță întregul poem. Un nor mohorât se adună deasupra grecilor. Câmpul este acoperit cu trupurile eroilor căzuți. Câinii și vulturii sfâșie trupurile celor uciși. Omul cel mai puternic și cel mai mare descendent muritor din Zeus se ceartă. Zeus a hotărât nimicirea oamenilor. Toate acestea într-o singură frază, care se termină cu Ἀχιλλεύς."
Cu o fină percepție poetică, Homer își începe povestea chiar în mijlocul unei situații agitate și permite ca fundalul întâmplărilor precedente să se dezvăluie treptat, după cum este necesar, în cursul narațiunii sale.
Pentru a crea o situație care va cauza în mod inevitabil un conflict atât de extins prin consecințele sale, nu este suficient să opereze doar factori umani și naturali, ci trebuie ca niște divinități să motiveze acțiunea. Acest lucru oferă poetului o scară mai largă imaginației sale creative și face ca orice să fie posibil.
LH1506.Traduceți în limba greacă:
1. Noi cântăm mânia blestemată a lui Ahile, din vremea în care prima oară fiul lui Atreus, rege al oamenilor, și divinul Ahile s-au certat și s-au despărțit.
2. Care dintre zei i-a adus pe ahei și pe poporul lui Priam în conflict ca să se lupte?
3. I-a adus fiul lui Leto și al lui Zeus, Țintașul, pe aceștia în conflict ca să se lupte?
4. Fiul lui Atreus, regele aheilor, și divinul Ahile l-au mâniat pe ocrotitor, pe Țintaș, și el a aprins multe boli rele prin tabăra aheilor și nimicea cu răutate oameni viteji.
