LH1302. Vocabular
| *Ἄις, Ἄιδος, ὁ | (nominativul nu se folosește) Hades, zeul lumii de jos |
| ἄλγος, εος, τό | suferință, durere, necaz |
| Ἀχιλλεύς, ῆος, ὁ | Ahile |
| δαίς, δαιτός, ἡ | porție, sărbătoare, banchet |
| Ζεύς, Διός, ὁ | Zeus, tată și rege al zeilor și al oamenilor |
| ἥρως, ἥρωος, ὁ | erou, războinic puternic, protector, salvator |
| ἴφθιμος, η, ον | viteaz, puternic |
| κύων, κυνός, ὁ, ἡ | câine |
| μῆνις, ιος, ἡ | mânie, furie |
| οὐλόμενος, η, ον | blestemat, distructiv |
| προϊάπτω, προϊάψω, προΐαψα | a împinge înainte, a trimite |
| τίθημι *1 (θη-, θε-), θήσω, ἔθηκα *1 | a pune, a așeza, a pricinui |
*1 - Verbele (dacă nu sunt deponente, GH397), așa cum apar în vocabulare (la persoana I, prezent indicativ), se termină în mod obișnuit în -ω, dar unele se termină în -μι. Multe din cele care se termină în -μι reduplică (GH374, 386) prezentul prin intermendiul lui ι; de exemplu, τίθημι (τι-θημι) = θι-θημι (GH119), pun, așez, pricinuiesc, δίδωμι (δί-δωμι), dau, confer. Dintre acestea, ἵημι, δίδωμι și τίθημι au -κα drept terminație de aorist, în loc de -σα, GH341-343.
Cuvinte românești derivate: Vezi LH0102 și găsește unele noi în dicționar.