LH3401.
Învățați toate formele de activ, mediu și pasiv ale verbelor ἵστημι, τίθημι, ἵημι și δίδωμι, GH449-463, 424.
LH3402. Vocabular
| ἀ- (ἁ-) | prefix inseparabil ("alfa-copulativ") care exprimă unitatea, asocierea, identitatea |
| ἀγορεύ-ω, ἀγορεύσω, ἠγόρευσα | (într-o adunare) vorbesc, țin o cuvântare, proclam; (gener.) grăiesc, spun, povestesc |
| ἄ-λοχος, ου, ἡ (cf. λέχος) | tovarășă de pat, soție (soață), nevastă; concubină |
| ἀμείνων, ον | comparativ al lui ἀγαθός |
| ἀπ-όλλυμι (ὀλ-, ὀλε-, ὀλο-), ἀπολέσ(σ)ω, ἀπώλεσα, ἀπόλωλα | dau pierzării, distrug, nimicesc; mor, pier; sunt distrus, mă pierd |
| δέμας, αος, τό | corp, trup, făptură, statură |
| (ἐ)θέλω (ἐθελ-, ἐθελε-), ἐθελήσω, ἠθέλησα, ἠθέληκα* | vreau, voiesc, doresc; pot |
| εἰμί (ἐσ-), ἔσ(σ)ομαι | sunt, exist |
| θεο-προτέ-ω | anunț voința zeilor, prevestesc, prorocesc |
| κουρίδιος, η, ον | căsătorit legal, căsătorit în tinerețe |
| οἴκοι [οἶκος loc. GH157, 217] | acasă |
| προ-βούλομαι (βουλ-, βουλε-), προβουλήσομαι*, προβέβουλα, προβεβούλημαι*, προβουλήθην* | prefer, îmi place mai mult |
| σόος, η, ον (= σάος = σάϝος) | în siguranță, sănătos, nevătămat, bine |
| φυή, ῆς, ἡ | formă, natură, frumusețe, creștere, aparență, caracter |
| χερείων, ον | mai rău, inferior (GH254, 3) |
| Χρυσηίς, ίδος, ἡ | Hriseis, fiica lui Hrises |
LH3403. Traduceți în limba română:
1. θεοπροπέοντες ἐν Ἀχαιοῖσι μάντιες ἀγορεύουσιν, ὡς (cum) δὴ Ἀγαμέμνονος ἕνεκα ἑκηβόλος τεύχει ἄλγεα, οὕνεκ' οὐκ ἤθελε δέξασθαι ἀγλά' ἄποινα κούρης Χρυσηίδος.
2. Αγαμέμνων οὐκ ἤθελε δέξασθαι ἄποινα, ἐπεὶ πολὺ βούλεται ἔχειν τὴν κούρην αὐτὴν οἴκοι.
3. προβουλήσεται Ἀγαμέμνων Χρυσηίδα Κλυταιμ(ν)ήστρης κουριδίης ἀλόχου; (GH488).
4. Χρυσηίς οὔ ἐστι χερείων Κλυταιμνήστρης (GH488), οὐ δέμας οὐδὲ φυὴν οὔτ' ἄρ' φρένας οὔτε τι ἔργα (GH514).
5. ἐθέλουσιν Ἀχαιοὶ δόμεναι πάλιν ἑλικώπιδα κούρην, εἰ τό γ' ἐστὶν ἄμεινον, ἐπεὶ βούλονται λαὸν εἶναι σόον ἢ (decât) ἀπολέσθαι.
6. δοθείη ἡ κούρη πατρὶ φίλῳ.
7. ἔστη ἱερεὺς Χρύσης ἐν στρατῷ Ἀχαιῶν καὶ ἐλίσσετ' Ἀγαμέμνονα, ἀλλ' οὐδ' ὧς παῖς φίλη ἐτέθη πατρὶ ἐν χερσίν.
LH3404. Citiți și traduceți.
Iliada, 109-117
| καὶ νῦν ἐν Δαναοῖσι θεοπροπέων ἀγορεύεις, | |
| ὡς δὴ τοῦδ' ἕνεκά σφιν ἑκηβόλος ἄλγεα τεύχει, | 110 |
| οὕνεκ' ἐγὼ κούρης Χρυσηίδος ἀγλά' ἄποινα | |
| οὐκ ἔθελον δέξασθαι, - ἐπεὶ πολὺ βούλομαι αὐτὴν | |
| οἴκοι ἔχειν. καὶ γάρ ῥα Κλυταιμνήστρης προβέβουλα, | |
| κουριδίης ἀλόχου, ἐπεὶ οὔ ἑθέν ἐστι χερείων, | |
| οὐ δέμας οὐδὲ φυήν οὔτ' ἂρ φρένας οὔτέ τι ἔργα. | 115 |
| ἀλλὰ καὶ ὧς ἐθέλω δόμεναι πάλιν εἰ τό γ' ἄμεινον· | |
| βούλομ' ἐγὼ λαὸν σόον ἔμμεναι ἢ ἀπολέσθαι. |
 Afrodita din Melos - Luvru, Paris |
| Este cunoscută mai ales ca "Venus din Milo". Statuia a fost descoperită în anul 1820 în insula Melos. Constă din două părți principale, îmbinate în zona faldurilor îmbrăcămintei. Majoritatea criticilor datează lucrarea în jurul anului 100 î.H. Figura puternică și senină a zeiței definește idealul grecesc al frumuseții feminine. |
109. În vs. 106 și urm., Agamemnon îi aduce acuzații generale devastatoare lui Calhas; în vs. 109 el se concentrează asupra problemei momentului, καὶ νῦν, ca o dovadă în sprijinul afirmațiilor sale.
110. ὡς GH654, 1. Întreaga atitudine a lui Agamemnon față de Calhas este una de discreditare și dispreț.
111. ἐγώ: emfatic, deoarece Calhas pretinsese că Agamemnon, și nu altcineva, era responsabil pentru molimă. Natural, Agamemnon își apără poziția cât de bine poate și recunoaște doar respingerea darurilor, fără să spună nimic despre insultele pe care le aruncase asupra bătrânului preot sau despre afrontul adus zeului.
- κούρης GH479, 5.
112. αὐτήν: fata însăși, în contrast cu darurile.
- βούλομαι: prefer.
- πολύ GH280-281.
113. ῥα Κλυταιμ(ν)ήστρης GH024, 488. Numele corect este Κλυταιμήστρη, dar toate textele moderne au Κλυταιμνήστρη, iar noi avem în românește Clitemnestra / Clytaimnestra.
114. ἑθέν [ἑο] GH493. Când se spune despre Hriseis că nu este mai prejos decât Clitemnestra, se spune de fapt cu alte cuvinte că ea este cea preferată.
115. δέμας, φυήν, φρένας, ἔργα (ϝέργα) GH514.
- τι GH280, 281.
După ce-și arată disprețul față de Calhas, Agamemnon se grăbește să adauge propria sa apărare pentru faptul de a nu fi acceptat darurile și a nu o fi eliberat pe fată. El are grijă însă să nu menționeze propriul discurs brutal adresat preotului. Evident că este îndrăgostit de Hriseis, care este mult mai tânără decât soția sa cu care se căsătorise în zilele tinereții sale (κουριδίης), situație de felul acelora care au produs cele mai interesante tragedii ale lumii. El pare a fi mai mult decât doritor să scape de Clitemnestra și să se căsătorească cu fata. Din nefericire, nu ni se spune deloc cum s-ar realiza așa ceva; ar fi interesant de știut dacă Agamemnon avea în minte vreun plan practic de a se despărți de Clitemnestra, cum ar fi prin divorț, sau poate că aceasta era doar o viziune a unei fericiri nerealizabile, el urmând să trăiască cu speranța vagă că probabil ea va muri înaintea lui. Printr-un fel ironic de justiție poetică, Clitemnestra își încheie conturile cu Agamemnon la întoarcerea lui acasă ucigându-l, dovedită fiind ca necredincioasă lui, tot așa cum el îi fusese necredincios cât lipsise de acasă. Episodul acesta le va veni desigur în minte ascultătorilor lui Homer atunci când Agamemnon îi pomenește numele.
- 115 și urm. În loc să vorbească la modul general, Agamemnon specifică acele calități care o fac pe Hriseis frumoasă și de dorit în ochii lui. Prin δέμας el se referă la construcția ei ca statură. Grecii din vechime se pare că nu apreciau femeile mici de statură, admirând în schimb pe cele de statură impozantă. Prin φυήν, el se referă la grația formelor și la caracter, iar φρένας înseamnă probabil că era afectuoasă, sugerând un contrast clar în acest sens cu soția sa Clitemnestra. Și apoi, ca să le încununeze pe toate acestea, el face referire la ἔργα, realizările ei. Acestea nu erau de acea natură foarte nepractică cum se întâlnesc adesea în vremurile moderne, ci ἔργα ale acestei tinere, care au găsit un ecou atât de puternic în sufletul lui Agamemnon, erau realizări caracteristice soțiilor. Ea știa fără îndoială să gătească bine, să toarcă și să țeasă, ținea curat și ordonat adăpostul lui soldățesc și se îngrijea ca hainele să-i fie bine întreținute.
116. καί: chiar.
- εἰ τό γ' ἄμεινόν (ἐστιν): Agamemnon încă ar sugera că nu este cel mai bun lucru și se folosește de această ocazie pentru a pune din nou la îndoială onestitatea văzătorului.
117. ἤ: decât.
Văzând că trebuie să renunțe la ea, Agamemnon profită la maximum de situație și, prin ceea ce adaugă în ultimele două versuri (116-117), el câștigă toată soldățimea de rând de partea sa, un amănunt important pentru cele ce urmează. Acesta este un discurs bun și bine realizat în toate sensurile.
ἐγώ din vs. 117 este ecoul lui ἐγώ din vs. 111 și contrazice efectiv acuzația care i se aduce acolo.
LH3405. Traduceți în limba greacă:
1. Tu prorocești Danailor și le vorbești în adunare, spunând că din cauza mea Țintașul le pregătește multe necazuri.
2. De aceea Țintașul a pregătit multe necazuri Aheilor, și încă le pregătește, deoarece Agamemnon nu a dorit să accepte darurile strălucitoare pentru fata cu ochi vii, Hriseis.
3. Agamemnon dorea s-o aibă acasă, pentru că îi plăcea mult mai mult de ea decât de Clitemnestra, soția lui legitimă.
4. Hriseis nu este inferioară Clitemnestrei, fie ca trup, frumusețe, sau fapte.
5. Dacă asta este mai bine, Agamemnon va dori s-o înapoieze pe fata cu ochi vii iubitului ei tată.
6. Noi am dorit ca poporul să fie în siguranță și nu să piară.
