Vasile Stancu

GREACA HOMERICĂ pentru începători


Lecția 35

Verbe neregulate în -μι
εἰμί
Enclitice
Iliada, 118-125

LH3501. Învățați conjugarea completă a lui εἰμί, GH464 și citiți GH053-059.

LH3502. Vocabular

ἀ-γέραστος, η, ον nerecompensat, neonorat
ἀμείβ-ω, ἀμείψω*, ἤμειψα, ἠμείφθην* schimb, fac schimb, dau în schimb, preschimb; (med.) fac cu schimbul; răspund
αὐτίκα (de) îndată, numaidecât, acuș (acușica)
γέρας, αος, τό dar de cinstire, cinstire
δατέομαι (δατ-, δατε-), δάσ(σ)ομαι, ἑδασ(σ)άμην, δέδασμαι rup în bucăți, împart, distribui
ἑτοιμάζω* (ἑτοιμαδ-), ἑτοιμάσθω*, ἡτοίμασα fac să fie gata, pregătesc
κεῖ-μαι, κείσομαι zac (culcat, obosit etc.), mă odihneasc, stau pus în păstrare
κδιστος, η, ον cel mai glorios; superl.
λεύσσω (λευκ-) văd, privesc, observ, mă uit
ξυνήιος, η, ον comun, obștesc (bun comun)
οἷος, η, ον singur, numai
ποδ-άρκης, ες cu picioare iuți
πού encl. oricum, oriunde, cumva, undeva, probabil
πῶς cum? în ce fel?
φιλο-κτεανώτατος, η, ον superl. foarte zgârcit, foarte lacom de câștig

LH3503. Traduceți în limba română:

1. ἑτοιμάσομεν αὐτίκα γέρας Ἀγαμέμνονι, ὄφρα μὴ οἶος Ἀχαιῶν ἔῃ ἀγέραστος, τόδε γὰρ οὐδὲ ἔοικεν.
2. πάντες Ἀχαιοὶ λεύσσουσιν ὅτι γέρας Ἀγαμέμνονος ἔρχεται ἄλλῃ.
3. ἠμειψάμεθα ἄνακτα καὶ εἴπομεν.
4. ποδάρκης δῖος Ἀχιλλεὺς εἶπε μῦθον κρατερὸν Ἀγαμέμνονι κυδίστῳ, φολικτεανωτάτῳ δὲ πάντων ἀνδρῶν.
5. Ἀχαιοὶ ἐκπέρσουσι πολλὰ ἐκ λαῶν πολίων καὶ δάσονται πάντα λαῷ.
6. οὐ δώσομεν γέρας Ἀγαμέμνονι, οὐ γὰρ ἔχομέν που ξυνήια κείμενα (GH527).

LH3504. Citiți și traduceți.

Iliada, 118-125

αὐτὰρ ἐμοὶ γέρας αὐτίχ' ἑτοιμάσατ', ὄφρα μὴ οἶος
Ἀργείων ἀγέραστος ἔω, ἐπεὶ οὐδὲ ἔοικεν·
λεύσσετε γὰρ τό γε πάντες, ὅ μοι γέρας ἔρχεται ἄλλῃ.120
τὸν δ' ἠμείβετ' ἔπειτα ποδάρκης δῖος Ἀχιλλεύς·
Ἀτρεΐδη, κύδιστε, φιλοκτεανώτατε πάντων,
πῶς γάρ τοι δώσουσι γέρας μεγάθυμοι Ἀχαιοί;
οὐδέ τί που ἴδμεν ξυνήια κείμενα πολλά,
ἀλλὰ τὰ μὲν πολίων ἐξεπράθομεν, τὰ δέδασται,125

LH3505

118. ἐμοί: GH497. Față de această pretenție nerezonabilă Ahile simte că este chemat, în numele soldaților, să se opună; aceasta va și provoca cearta fatală.

119. "Chiar dacă n-aș cere un γέρας, la care aș avea dreptul în schimbul celui pe care l-am înapoiat, buna cuviință cere ca regele să aibă așa ceva, și deci să nu fie nedreptățit în această chestiune de onoare, când toți ceilalți comandanți au premii". A avea un γέρας era considerat un semn de onoare datorat poziției regale; a-l acorda însemna a-l onora pe rege și poziția sa; a i-l lua fără a-i acorda în schimb o recompensă ar fi fost un semn de dispreț. Acest lucru trebuie evitat de către armată prin a-i oferi un echivalent pentru premiul la care el este gata să renunțe. Astfel, cererea lui Agamemnon pornește din sentimentul onoarei rănite și din prerogativele date de înalta sa poziție, și nu din avariție cum crede Ahile (vs. 122). Nedreptatea în pretenția sa constă în solicitarea de a primi o recompensă imediat (αὐτίχ'), ceea ce Ahile arată că este nerealizabil fără a nedreptăți pe alții. Din nefericire însă, Ahile merge prea departe insultându-l pe rege și acuzândul că este mai avar decât toți ceilalți oameni.

120. = ὅτι
- μοι: dativ de interes, sau posibil de dezavantaj, GH497-498.

121. Ahile, care a convocat adunarea și a promis protecție lui Calhas, este candidatul logic care să-i răspundă lui Agamemnon și, fără îndoială, toți ochii s-au întors în direcția sa când Agamemnon și-a încheiat discursul. Maniera în care își alcătuiește răspunsul confirmă suspiciunile lui Agamamnon cum că și acesta este unul care plănuiește să-l lipsească de premiul său, atrăgându-și astfel trăznetul care era gata să cadă aparent oriunde.

122. Ahile este atât de iritat de solicitarea lui Agamemnon încât uită de bunele maniere și nu arată respect față de comandantul său suprem.

123. Aceasta este o întrebare retorică, folosită ca instrument pentru a declara cu putere că nu este posibil ca vitejii Ahei să ofere un premiu; următoarele două versuri explică de ce acest lucru este adevărat. Forma acestei întrebări sugerează că cererea lui Agamemnon este absurdă.

124. Litote, cu o nuanță de sarcasm în πολλά.
- τί GH280-281.
- ξυνήια: folosit substantival, GH527, bunuri comune.

125. τά, τά: primul ar trebui tradus ca relativ, iar al doilea ca demonstrativ, folosite substantival: Orice lucruri am luat ca pradă ... acelea au fost împărțite.
- δέδασται: acest timp indică faptul că problema este încheiată și că nu trebuie luată din nou în considerare. Grecii cuceriseră deja și jefuiseră multe cetăți din Troada, dar încă nu reușiseră să ia Troia. Aflăm din acest vers că ei au avut deja succese considerabile și că o mare pradă de război a fost capturată și împărțită soldaților. Prada de război reprezenta stimulentul principal pentru luptătorul grec care se înrola într-o asemenea acțiune. Când jefuiau cetățile cucerite, locuitorii bărbați erau de obicei uciși, iar femeile deveneau sclave și erau împărțite armatei ca premii.


LH3506. Traduceți în limba greacă:

1. Aheii vor pregăti imediat un alt dar de cinstire pentru Agamemnon, pentru ca să nu fie el singurul dintre toți Argienii fără un dar de cinstire; căci este înjositor așa.
2. Ei văd cu toții că darul regelui merge altundeva.
3. După aceea Aheii i-au răspuns lui Ahile cel iute, divinul.
4. Fiul lui Atreu era cel mai glorios, dar cel mai zgârcit dintre toți oamenii, căci nu dorea să dea darul său de cinstire înapoi tatălui iubit, căci nu vedea multe bunuri comune puse în păstrare, iar ceea ce vitejii Ahei au jefuit din cetăți fusese împărțit.

LH3507. Opțional. În acest moment ar trebui făcută o nouă recapitulare, asemănătoare celei de la sfârșitul Lecției 27. Înainte de merge mai departe, studentul ar trebui să recapituleze și să stăpânească toate formele tuturor substantivelor, pronumelor și adjectivelor și verbele λύω, τρέφω, ἵστημι, τίθημι, δίδωμι și εἰμί, la toate diatezele, modurile și timpurile, cu atenție specială asupra participiilor și infinitivelor. Repetați exercițiul de localizare pentru primele o sută douăzeci și cinci de versuri, după modelul recapitulării de la Lecția 27. Se recomandă mult exercițiu de scriere și recitare.

Lecția 36 Lecția 34