LH2301. Conjunctivul are doar timpurile prezent, aorist și perfect. Perfectul se întâlnește rar. La toate timpurile, conjunctivul are terminațiile primare (GH316).
LH2302. Învățați conjugarea conjunctivului activ, mediu și pasiv al lui λύω, GH405, 411, observând că vocala tematică (GH296), numită uneori vocală modală, care este scurtă la indicativ, devine de obicei lungă la conjunctiv. Adică, ε și ο la indicativ devin de regulă η și ω la conjunctiv. Astfel, λύομεν, λύετε, λύομαι, λύεαι, λύεται, λυόμεθα etc. la indicativ devin de regulă λύωμεν, λύητε, λύωμαι, λύηαι, λύηται, λοώμεθα etc. la conjunctiv, GH299-300.
LH2303. Vocabular
| ἀμφ-ηρεφής, ές (GH231) | acoperit sau închis la ambele părți |
| ἔοικα | (m.m.c.p. dual ἐίκτην) sunt asemănător, semăn; (gener. impers. + inf., uneori subânțeles) a părea potrivit, a se cuveni; (part. ἐοικώς fem. -υῖα + dat.) asemănător, asemenea |
| εὔχομαι, εὔξομαι, εὐξάμην, εὖγμαι* | adresez o rugă, (mă) rog; afirm cu tărie, susțin; promit; mă laud, mă fălesc; aduc slavă sau mulțumire |
| κάρηνον, ου, τό | cap, vârf, creștet, cetățuie |
| κατά | adv. și prep. cu gen. și ac.; cu gen.: jos (peste, de la); cu ac.: jos (de-a lungul, prin); potrivit cu, despre |
| κῆρ, κῆρος, τό | inimă, suflet |
| κινέω*, κινήσω*, ἐκίνησα, κεκίνημαι* | mișc, amestec; mediu și pas., mă pornesc, merg, vin |
| κλάζω (κλαγγ-, κλαγ-), κλάγξω*, ἔκλαγξα (ἔκλαγον), κέκληγα | fac zgomot, zbârnâi, țip |
| νύξ, νυκτός, ἡ | noapte, întuneric |
| ὀιστός, οῦ, ὁ | săgeată, lance |
| τόξον, ου, τό | arc |
| φαρέτρη, ης, ἡ | tolbă (teacă) de săgeți |
| Φοῖβος, ου, ὁ | Febos = luminos, strălucitor, prenumele lui Apolon |
| χώομαι, χώσομαι, ἐχωσάμην | mă supăr, mă înfurii |
| ὦμος, ου, ὁ | umăr |
Cuvinte românești derivate: kinetoterapie, cinematograf
LH2304. Traduceți în limba română:
1. εὔχεται πολλὰ γέρων, τοῦ δὲ κλύει Φοῖβος Ἀπόλλων.
2. θεοὶ κλύονται Ἀχαιῶν εὐχομένων.
3. βαίνουσι θεοὶ πάντες κατὰ καρήνων Ὀλύμπου χωόμενοι κῆρ (GH514).
4. ἔχουσι τόξα καὶ φαρέτρας ἀμφηρεφέας ὤμοισιν.
5. κλάζουσιν ὀιστοὶ ἐπ' ὤμων Ἀπόλλωνος χωομένου.
6. χωόμενος θεὸς ἤιε [εἶμι] ἐοικὼς νυκτὶ κατὰ καρήνων Οὐλύμπου (Ὀλύμπου, GH071).
7. μή σε κοίλῃσιν ἐγὼ παρὰ νηυσίν κιχήω, μή νύ τοι οὐ χαραίσμῃ σκῆπτρον.
8. γέρων ἐρεθίσας Ἀγαμέμνονα μὴ σαώτερος νέηται.
9. σαώτερος ὥς κε νέηαι.
LH2305. Copiați, marcați metrica și traduceți.
Iliada, 43-47
| ὧς ἔφατ' εὐχόμενος, τοῦ δ' ἔκλυε Φοῖβος Ἀπόλλων, | |
| βῆ δὲ κατ' Οὐλύμποιο καρήνων χωόμενος κῆρ, | |
| τόξ' ὤμοισιν ἔχων ἀμφηρεφέα τε φαρέτρην. | 45 |
| ἔκλαγξαν δ' ἄρ' ὀιστοὶ ἐπ' ὤμων χωομένοιο, | |
| αὐτοῦ κινηθέντος· ὃ δ' ἤιε νυκτὶ ἐοικώς. |
LH2306
43. ἔφατ' [φημί].
- τοῦ GH484.
- Φοῖβος: luminos, strălucitor; Apolon era zeul luminii.
44. βῆ = ἔβη [βαίνω], a pornit. Oamenii credeau că locuința zeilor era în Olimp, un munte înalt din nordul Tesaliei.
- κῆρ GH614. Nu se considera nepotrivit ca zeii să-și arate mânia (χωόμενος).
- βῆ κατ' Οὐλύμποιο (Ὀλύμποιο, GH071) καρήνων: locuind în Olimp, zeii trebuie să coboare pe pământ pentru a-și duce la îndeplinire planurile în ce-i privește pe oameni. Apolon se odihnea, probabil, în palatul său de pe muntele Olimp, când aude rugăciunea preotului.
45. τόξα: un singur arc; se folosește pluralul pentru a vizualiza diferitele părți ale acestuia.
- ὤμοισιν GH509.
- ἀμφηρεφέα are aici vocala finală lungă cu toate că ar trebui să fie scurtă - motivul nu se cunoaște.
46. ἔκλαγξαν, ca și πολυφλοίσβοιο (vs. 34, LH2105), este un cuvânt onomatopeic: parcă auzi zbârnâitul săgeților zeului în mânia lui.
- χωομένοιο este folosit substantival, plin de mânie.
47. αὐτοῦ κινηθέντος: GH611.
- νυκτί: GH507.
- ϝεϝοικώς.
- αὐτοῦ este emfatic prin poziție. Însuși puternicul zeu este acum în fața noastră.
- νυκτὶ ἐοικώς, asemenea nopții, atât din punctul de vedere al repeziciunii, cât și al fricii asociate cu noaptea. Această expresie imaginează apariția sa după cum ochiul o percepe, tot așa cum ἔκλαγξαν o face din punctul de vedere al percepției auditive.
LH2307. Traduceți în limba greacă:
1. Apolon i-a auzit pe Ahei rugându-se.
2. Zeii au coborât de pe vârfurile Olimpului.
3. Să purtăm arcuri și tolbe pe umeri.
4. Să zbârnâie săgețile pe umerii zeilor furioși.
5. Să nu vă găsim, copii, lângă corăbiile scobite.
6. Să se întoarcă mai teferi acasă când au jefuit cetatea lui Priam.
