Vasile Stancu

GREACA HOMERICĂ pentru începători


Lecția 13

Substantive de declinarea a III-a
Iliada, 1-5

LH1301
1) Învățați principiile formării substantivelor de declinarea a III-a, GH180-192.
2) Învățați declinarea lui βασιλεύς, rege, ἥρως, erou, πόλις, oraș, ἔπος, cuvânt, GH201-209.
3) Citiți Introducerea.
4) Memorați lista de cuvinte de la LH0102, care conține toate cuvintele folosite în această lecție.

LH1302. Vocabular

*Ἄις, Ἄιδος, ὁ(nominativul nu se folosește) Hades, zeul lumii de jos
ἄλγος, εος, τόsuferință, durere, necaz
Ἀχιλλεύς, ῆος, ὁAhile
δαίς, δαιτός, ἡporție, sărbătoare, banchet
Ζεύς, Διός, ὁZeus, tată și rege al zeilor și al oamenilor
ἥρως, ἥρωος, ὁerou, războinic puternic, protector, salvator
ἴφθιμος, η, ονviteaz, puternic
κύων, κυνός, ὁ, ἡcâine
μῆνις, ιος, ἡmânie, furie
οὐλόμενος, η, ονblestemat, distructiv
προϊάπτω, προϊάψω, προΐαψαa împinge înainte, a trimite
τίθημι *1 (θη-, θε-), θήσω, ἔθηκα *1a pune, a așeza, a pricinui

*1 - Verbele (dacă nu sunt deponente, GH397), așa cum apar în vocabulare (la persoana I, prezent indicativ), se termină în mod obișnuit în , dar unele se termină în -μι. Multe din cele care se termină în -μι reduplică (GH374, 386) prezentul prin intermendiul lui ι; de exemplu, τίθημι (τι-θημι) = θι-θημι (GH119), pun, așez, pricinuiesc, δίδωμι (δί-δωμι), dau, confer. Dintre acestea, ἵημι, δίδωμι și τίθημι au -κα drept terminație de aorist, în loc de -σα, GH341-343.


Cuvinte românești derivate: Vezi LH0102 și găsește unele noi în dicționar.


Bătălia de la Marathon
Bătălia de la Marathon
Vază antică, Muzeul național de arheologie din Atena

LH1303. Traduceți în limba română:

1. μῆνις Πηληιάδεω Ἀχιλῆος ἦν οὐλομένη, ἔθηκε γὰρ μυρί' ἄλγεα τοῖσιν Ἀχαιοῖσιν, προΐαψε δὲ πολλς ψυχς ἰφθμους ἡρώων Ἄιδι, ἔτευχε δ' αὐτοὺς ἑλώρια καὶ δαῖτα κύνεσσιν οἰωνοῖσί τε, ἐτέλεσε δὲ βουλὴν Διός.
2. θε ἀείδει μῆνιν οὐλεμένην Ἀχιλῆος, ἣ ἔθηκεν μυρί' ἄλγε' Ἀχαιοῖσιν.
3. θεοὶ ὀλέκουσι τὸν στρατόν, καὶ προϊάπτουσι πολλς ψυχς ἡρώων Ἄιδι.
4. τεύξομεν μυρίους Ἀχαιοὺς ἑλώρια κύνεσσιν καὶ δαῖτα τοῖσιν οἰωνοῖσιν, οὕνεκα ἠτμασαν Χρσην.
5. καλὴ ἦν ἡ βουλὴ Διός.

LH1304

Iliada 1-5

μῆνιν ἄειδε θεὰ Πηληϊάδεω Ἀχιλῆος1
οὐλομένην, ἣ μυρί᾽ Ἀχαιοῖς ἄλγε᾽ ἔθηκε,
πολλὰς δ᾽ ἰφθίμους ψυχὰς Ἄιδι προΐαψεν
ἡρώων, αὐτοὺς δὲ ἑλώρια τεῦχε κύνεσσιν
οἰωνοῖσί τε πᾶσι, Διὸς δ᾽ ἐτελείετο βουλή,5

Notă: Se va observa că în cazul vocalelor ce pot fi lungi sau scurte (GH019), cantitatea nu este marcată în pasajele homerice (GH020); aceasta se va învăța din metrică.

LH1305

1. Μῆνιν este emfatic prin poziție și este tema centrală a Iliadei. Este furia cumplită a lui Ahile, urmată de consecințele teribile asupra grecilor, pe care poetul o folosește ca scânteie a intrigii.
- ἄειδε [ἀείδω]: prez. act. imper., pers. a II-a sg., cântă, adică inspiră-mă cu darul tău de a cânta, GH569.
- θεά (muza cântării) este vocativ.
- Πηληιάδεω = Πηληιάδαο, GH073 (proababil că inițial era aici Πηληιάδα' Ἀχιλῆος)

2. οὐλομένην este emfatic prin aceea că stă la început de vers și la sfârșit de propoziție și într-o ordine altfel decât cea normală. Este într-un fel de apoziție cu μῆνιν, ca și când ar fi un gând ulterior, și este extins și amplificat prin propoziția care-i urmează.
- ἥ [ὅς, ἥ, ὄ, GH273] se referă la μῆνιν.
- μυρί' Ἀχαιοῖς: pentru hiat, vezi GH076, 678, 3.

3. Este pur și simplu un mod grafic de a spune "a ucis".
- προΐαψεν: GH330, 331, 337.
- Ἄιδι = Ἄϝιδι. Pentru grecii antici, tărâmul lui Hades nu era în primul rând un loc de pedeapsă, tortură și orori, cum este în Iadul definit în creștinism, ci o copie palidă și lipsită de bucurie a lumii de sus, locuința tuturor sufletelor plecate ale celor morți. De aceea nimeni, oricât de bun și evlavios, nu se temea de moarte.

4. ἡρώων este emfatic prin aceea că stă la început de propoziție și ordinea în care se află nu este una firească.
- δὲ ἑλώρια = δὲ ϝελώρια (GH080)
- αὐτούς: ei înșiși, și nu umbrele sau sufletele lor.
- τεῦχε = ἔτευχε: GH337. Pentru ca sufletul celui mort să capete odihnă, era necesar ca trupul să fie îngropat sau ars, cu ritualurile funerare potrivite. Dacă dușmanul câștiga posesia trupului cuiva, el putea, ca semn al răului celui mai mare pe care l-ar fi putut face, să-l dea câinilor și păsărilor ca să-l devoreze. Acest lucru amplifică patosul temei poetului. Scena din pasajele următoare arată cu câtă înfocare s-au luptat grecii și troienii pentru trupurile celor uciși. Ahile, care a fost lovit de către Paris în călcâi, zace mort în toiul luptei. Troienii i-au înhățat trupul, grăbindu-se să-l tragă în interiorul liniilor lor de luptă. Glaucos, unul dintre ei, pe când încerca să lege o curea a piciorului lui Ahile, cade rănit mortal de Aias, care apără cu strășnicie trupul celui mort. S-au alăturat luptei și alți troieni, printre care Paris, Eneas, Laodocos și Echippos.

5. ἐτελείετο [τελείω]: imperf. pas. ind., pers. a III-a sg., s-a împlinit.

Aceste versuri, împreună cu următoarele două, formează introducerea Iliadei. Subiectul este anunțat în chiar primul cuvânt (μῆνις). Ceea ce formează tema principală a poemului este mânia lui Ahile în acord cu voința lui Zeus.

LH1306. Traduceți în limba greacă:

1. Vitejii ahei cântă mânia blestemată a lui Ahile.
2. Mânia lui Ahile a pricinuit multe suferințe aheilor și a trimis multe suflete puternice la zeul Hades.
3. Vom face oștirea aheilor pradă pentru câini și ospăț pentru păsări.
4. Noi împlinim voia zeiței.