LH6101. Vocabular
Αἰγαίων, ωνος, ὁ | Egeon |
ἀμφί | (adv.) de o parte și de alta, de ambele părți; în jur, împrejur, primprejur; (prep. + dat.) în sau de ambele părți, în jurul, împrejurul, primprejurul; peste; în cursul; despre, în legătură cu, din pricina, pentru; (prep. + ac.) în ambele părți, în jurul, împrejurul, primprejurul, în sau prin preajma; în jurul, pe la; în jur de, circa; despre, în legătură cu; (prep. + gen.) în jurul, în preajma; despre, în legătură cu, pentru |
ἄτη, ης, ἡ | nebunie, sminteală, rătăcire (a minții), orbire; nenorocire, pacoste, năpastă, blestem, prăpăd |
Βριάρεως (Βριάρηος, GH073, 086), ω, ὁ | Briareu |
βίη, ης, ἡ | forță, vigoare, tărie, vlagă; act de violență, violență, silă |
γαίω (γαϝ-) | strălucesc, radiez |
γόνυ, γουνός (γούνατος), τό | genunchi |
δεσμός, οῦ, ὁ (cf. δέω) | legătură, nod; funie, lanț; conexiune; element de prindere, nit; odgon; ligament |
δέω, δήσω, ἔδησα, δέδηκα*, δέδεμαι, ἐδέθην | leg; întemnițez; bandajez; amarez; rețin, opresc, împiedic |
εἴλω (εἴλομαι) (ϝελ-), ἔελσα, ἔελμαι, ἐάλην | strâng (laolaltă), înghesui, îmbulzesc, închid (înăuntru); răsucesc, învârt |
ἑκατόγ-χειρος, η, ον | cu o sută de brațe |
ἐπ-αυρίσκω (ἐπαυρέω) (αὐρ-, αὐρε-), ἐπαυρήσομαι, ἐπαῦρον | am parte de, mă bucur de, profit de (cu gen., GH482) |
κτείνω (κτεν-, κτον-, κτα-ν-), κτενέω, ἔκτεινα (ἔκταν(ον)), ἔκτονα*, ἐκτάθην | omor, ucid |
μακρός, ή, όν | lung, întins, îndelungat; mare, mult |
μι-μνήσκω (μνα-), μνήσω, ἔμνησα, μέμνημαι, ἐμνήσθην | amintesc, aduc aminte; țin minte, pomenesc, mennționez |
παρ-έζομαι (σεδ- = ἑδ-, GH103-104) | șed lângă, șed aproape |
πρύμνη, ης, ἡ | pupa, partea dinapoi a corabiei |
ὑπο-δείδω (δϝι-, δϝει-, δϝοι-), ὑποδείσομαι, ὑπέδεισα, ὑποδείδοικα (ὑποδείδια) | mă cam tem, mă cam sfiesc |
ὑπο-λύ-ω, ὑπολύσω, ὑπέλυσα, ὑπολέλυκα*, ὑπολέλυμαι, ὑπελύθην | dezleg ceva de dedesubt de ceva |
ὦκα (ὠκύς, GH281-282) | în grabă, curând, iute |
Cuvinte românești derivate: amfiteatru, amfibiu; diagonală, hexagon, poligon, trigonometrie; hecatombă; macrocosmos, macrobian; amnistie, mnemonic
LH.6102 Citiți și traduceți.
Iliada, 401-412
ἀλλὰ σὺ τόν γ' ἐλθοῦσα, θεά, ὑπελύσαο δεσμῶν, | |
ὦχ' ἑκατόγχειρον καλέσασ' ἐς μακρὸν Ὄλυμπον, | |
ὃν Βριάρεων καλέουσι θεοί, ἄνδρες δέ τε πάντες | |
Αἰγαίων'· ὁ γὰρ αὖτε βίῃ οὗ πατρὸς ἀμείνων· | |
ὅς ῥα παρὰ Κρονίωνι καθέζετο κύδεϊ γαίων· | 405 |
τὸν καὶ ὑπέδεισαν μάκαρες θεοὶ οὐδέ τ' ἔδησαν. | |
τῶν νῦν μιν μνήσασα παρέζεο καὶ λαβὲ γούνων, | |
αἴ κέν πως ἐθέλῃσιν ἐπὶ Τρώεσσιν ἀρῆξαι, | |
τοὺς δὲ κατὰ πρύμνας τε καὶ ἀμφ' ἅλα ἔλσαι Ἀχαιοὺς | |
κτεινομένους, ἵνα πάντες ἐπαύρωνται βασιλῆος, | 410 |
γνῷ δὲ καὶ Ἀτρεΐδης εὐρὺ κρείων Ἀγαμέμνων | |
ἣν ἄτην, ὅ τ' ἄριστον Ἀχαιῶν οὐδὲν ἔτισεν. |
LH6103
401. δεσμῶν: GH487.
- θεά poate fi nominativ (altfel, vocativ), "în puterea ta ca zeiță". În orice caz, este folosit pentru a arăta că puterea sa era mai mare decât cea a unui muritor.
403. Se pare că zeii și oamenii nu au avut același limbaj dintotdeauna. Asta ar putea fi o reminiscență a unei perioade timpurii a poemelor homerice sau a modelelor lor, când forma și limbajul erau diferite de ceea ce sunt ele în prezent. Cuvintele mai vechi ar aparține limbajului zeilor, în timp ce formele lor echivalente de mai târziu ar fi limbajul oamenilor.
- βριάρεων = βριάρηον, GH073, 086.
404. αὖτε: pe de altă parte, el de data aceasta, căci anterior fuseseră mai puternici ceilalți. Vezi comentariile la vs. 202.
- οὗ πατρός: GH493, Poseidon.
- βίῃ: GH510.
405. κύδεϊ: GH505.
406. Observați cum ὑπέδεισαν își are ecou în οὐδέ τ' ἔδησαν, un joc de cuvinte.
407. τῶν: GH484.
- γούνων: GH483.
- μιν: obiect al lui μνήσασα.
- λαβὲ γούνων: acesta era la vechii greci un gest obișnuit al omului care se roagă stăruitor.
408. ἐπί: GH548-549.
- Τρώεσσιν: GH496. Rugămintea lui Ahile este îndeplinită de Zeus la cererea lui Tetis, dar aceasta este și cauza morții celui mai bun prieten al său, Patroclu.
409. τούς: GH471.
- κατὰ πρύμνας: corăbiile erau trase la țărm cu pupa spre uscat. Până în acest moment, câtă vreme Ahile participase la război, troienii nu s-au aventurat departe de porțile cetății lor. Acum Ahile se roagă ca ei să-i împingă pe ahei înapoi la corăbiile lor și să-i facă pe aceștia să simtă gustul înfrângerii în condițiile cele mai periculoase. Căci dacă își pierd corăbiile, totul e pierdut.
Numele de "ahei" este plasat de Ahile cu dispreț abia la sfârșitul versului.
410. κρεινομένους îl determină probabil pe Ἀχαιούς ca pasiv, dar poate fi considerat și ca mediu și luat împreună cu τούς, cu referire la troieni.
- βασιλῆος: GH482.
- ἐπαύρωνται, cu ironie amară: ca toți să se bucure de câștigul regelui lor. Singurul câștig din partea unui asemenea rege este moartea și suferința.
411. καί: chiar și fiul lui Atreu să-și dea seama de propria-i nebunie.
- ἄτην: un cuvânt important de aici înainte. Agamemnon își mărturisește mai târziu infatuarea oarbă (ἄτη) în această privință.
- εὐρὺ κρείων este în armonie cu ironia din restul discursului, iar Ahile se întoarce în final, cum e de așteptat, la sinele propriu, pe care-l iubește atât de mult.