Vasile Stancu

GREACA HOMERICĂ pentru începători


Lecția 36

Verbe neregulate
Iliada, 126-132

LH3601. Unele verbe se formează la fel ca verbele în -μι la sistemele de prezent și aorist I, dar sunt mai mult sau mai puțin neregulate în anumite privințe. Unele dintre acestea nu au aorist II. În măsura în care au alte forme, ele urmează modelul lui λύω.

LH3602. Unele verbe au perfect și mai mult ca perfect II fără sufix de timp, la fel ca verbele în -μι. Terminațiile lor personale sunt adăugate direct temei verbale.

LH3603. În această categorie se include verbul regulat οἶδα (*εἴδω), știu, care nu se reduplică. Mai mult ca perfectul (cu înțeles de imperfect) este ᾔδεα, știam.

LH3604. Învățați conjugarea lui εἶμι, sunt, φημί, zic, ἧμαι, șed, κεῖμαι, zac, mă odihnesc, perfectul οἶδα, știu, și perfectul II (fără sufix de timp) al lui ἵστημι, stau, GH424, 464-469.

LH3605. Vocabular

ἀπο-τνω (τει-, τι-, τινϝ-), ἀποτσω, ἀπέτισα, ἀποτέτικα*, ἀποτέτισμαι*, ἀπετσθην* plătesc în schimb, răsplătesc, recompensez; plătesc pentru, ispășesc
ἐξ-αλαπάζω (ἀλαπαγ-), ἐξαλαπάξω, ἐξηλάπαξα distrug complet, nimicesc
ἐπ-αγείρω (ἀγερ-), ἐπήγειρα, ἐπαγήγερμαι, ἐπηγέρθην adun, strâng
*ἐπ-είκω (ϝεικ-, ϝοικ-, ϝικ-), ἐπέοικα mă asemăn, sunt pe măsură; mă potrivesc
εὐτείχεος, ον cu ziduri bune
θεο-είκελος, η, ον asemenea zeilor
κλέπτω (κλεπ-, κλοπ-, κλαπ-), κλείψω*, ἔκλεψα, κέκλοφα**, κέκλεμμαι*, ἐκλέφθην† (ἐκλάπην*) fur, înșel, ascund
νόος, ου, ὁ minte, plan, scop
ὄ-δε, ἥ-δε, τό-δε acesta, acela; el, ea
οὕτω(ς) astfel, așa, în acest fel
παλίλ-λογος, η, ον adunat laolaltă din nou, reunit, remontat
παρ-έρχομαι (ἐρχ-, ἐλθ-, ἐλυθ-, ἐλευθ-), παρελεύσομαι, παρῆλθον (παρήλυθον), παρελήλυθα (παρειλήλουθα) trec pe alături sau pe dinaintea cuiva, evit, eludez, trec peste, întrec
ποθί encl. cândva, în orice moment
προ-ΐ-ημι (ση-, σε- = ἡ-, ἑ-), προήσω, προέηκα (προῆκα), προεῖκα*, προεῖμαι*, προείθην pornesc, trimit înainte, las, părăsesc, renunț
τετρα-πλῇ împătrit, cuadruplu
τρι-πλῇ întreit, triplu
Τροίη, ης, ἡ Troia, o faimoasă cetate antică în Asia Mică, capitala Hellespontului (Dardanele). Conform legendei, a fost jefuită de grecii antici sub conducerea lui Agamemnon, după un asediu de zece ani.

Cuvinte românești derivate: cleptomanie, clepsidră; tetragon, tetraedru, tetrametru; triplu, triunghi, trigonometrie, trimetru, tripod; pliant, pliu

LH3606. Traduceți în limba română:

1. ἐπέοικεν Ἀχαιοὺς γέρα παλίλλογα βασιλῆι ἐπαγείρειν;
2. νῦν μὲν Ἀγαμέμνων προήσει Χρυσηίδα κούρην ἐλικώπιδα θεῷ ἑκηβόλῳ, ὕστερον δ' Ἀχαιοὶ τὸν ἀποτσσουσιν.
3. δώσει Ζεὺς Ἀχαιοῖσίν ποσθι ἐξαλαπάξει Τροίην πόλιν εὐτείχεον.
4. Ἀχαιοὶ προσέφησαν Ἀχιλῆα ποδάρκεα.
5. ἀγαθὸς μὲν ἐστι θεοείκελος Ἀχιλλεύς, κλέπτει δὲ νόῳ καὶ ἐθέλει παρελθεῖν Ἀγαμέμνονα ἄνακτα ἀνδρῶν.

LH3607. Citiți și traduceți.

Iliada, 126-132

λαοὺς δ' οὐκ ἐπέοικε παλίλλογα ταῦτ' ἐπαγείρειν.
ἀλλὰ σὺ μὲν νῦν τήνδε θεῷ πρόες, αὐτὰρ Ἀχαιοὶ
τριπλῇ τετραπλῇ τ' ἀποτίσομεν, αἴ κέ ποθι Ζεὺς
δῷσι πόλιν Τροίην εὐτείχεον ἐξαλαπάξαι.
τὸν δ' ἀπαμειβόμενος προσέφη κρείων Ἀγαμέμνων·130
μὴ δὴ οὕτως ἀγαθός περ ἐών, θεοείκελ' Ἀχιλλεῦ,
κλέπτε νόῳ, ἐπεὶ οὐ παρελεύσεαι οὐδέ με πείσεις.

Fragment din argint la MiceneFragment din argint la Micene, Muzeul național, Atena
Scena unui asediu, în care se văd arcuri, praștii și scuturi uriașe aparținând luptătorilor micenieni. În fundal se văd zidăria cetății și casele cu acoperișuri plate.

LH3608

126. λαούς GH471. Cerând o recompensă imediată (vs. 118), Agamemnon afirmă că nu se cuvine (vs. 119) ca cineva de rangul său să fie singurul care să suporte lipsa. Ahile răspunde că nu se cuvine ca nici (observați forța lui ἐπί în ἐπέοικε) soldații să renunțe la premiile lor (lui ἔοικεν din vs. 119 îi corespunde ἐπέοικε aici).

127. πρόες [προΐημι]: Ahile încearcă să adopte un ton conciliant, dar mâniosul Agamemnon nu este deloc dispus să asculte. Chiar dacă i se oferă de către Ahile, vorbind în numele tuturor grecilor, un câștig de trei sau patru ori mai mare pentru investiția sa, acest lucru se bazează pe căderea Troiei, care nu este nicidecum sigură și care s-ar putea întâmpla la o dată într-un viitor indefinit.

128. τριπλῇ τετραπλῇ τ': întreit, ba chiar împătrit.

129. δῷ(σι) (ἡμῖν): deoarece orașul avea ziduri tari (εὐτείχεον), cucerirea lui putea fi sigură doar cu ajutorul divinității.
- πόλιν: obiect al lui ἐξαλαπάξαι.

131. δὴ οὕτως: hiat , GH086.
- ἀγαθός περ ἐών (concesiv): cu toate că ești viteaz.

132. νόῳ GH509.
- παρελεύσεαι este un termen din întrecerile sportive: nu (mă) vei întrece. Agamemnon își începe discursul așa cum a făcut-o Ahile (vs. 122) prin a se adresa oponentului său cu un titlu de înaltă onoare, urmat imediat de un termen abuziv. Lupta a început și nu este cale de întoarcere.
- κλέπτε νόῳ: pentru Agamemnon, oricine era presupus că se opune voinței puternicului rege al oamenilor era socotit om de nimic: cum Calhas era un mincinos (vs. 108 etc.), tot așa Ahile este un hoț în inima sa. Acuza aceasta este o insultă gravă la adresa lui Ahile cel liber și deschis. Cu altă ocazie (Il. 9.312-13), referindu-se prin aluzie la Agamemnon, Ahile spune: "Ca și de-a iadului poartă lehamite mi-e de tot omul carele una vorbește și tăinuie-n sufletu-i alta". Agamemnon este sigur că Ahile încearcă de fapt să-i răpească premiul fără să-i dea un altul în loc. El nu este satisfăcut de promisiunea vagă a unei recompense viitoare, bazată pe o incertitudine - jefuirea Troiei. Ahile spune ceea ce este drept și adevărat; pe de altă parte, pretențiile lui Agamemnon nu sunt nejustificate. Astfel poetul, cu o măiestrie neîntrecută, atribuie fiecăruia cuvintele și sentimentele de la care cearta nu mai poate fi evitată.

LH3609. Traduceți în limba greacă:

1. Ce au jefuit Aheii de la cetățile cu ziduri bune a fost împărțit, iar Agamemnon nu a dorit să adune asta din nou de la popor.
2. Dacă Agamemnon va renunța la darul său de cinstire pentru zei, Aheii îl vor recompensa întreit, chiar împătrit, dacă zeii care au locuințe olimpiene le vor da să distrugă din temelii cetatea cu ziduri bune a lui Priam.
3. Aheii i-au răspuns comandantului suprem Agamemnon și au zis: "Cu toate că ești foarte viteaz în război, fiule divin al lui Atreu, nu fura cu mintea, căci este nedemn ca un rege puternic să treacă peste popor și să-l câștige cu răutate".

Lecția 37 Lecția 35