LH7201. Vocabular
| αἰγλήεις, εσσα, εν | strălucitor, luminos, radios |
| ἅλ-λομαι, ἁλέομαι*, ἄλμην | sar, fac un salt, mă arunc; (despre lucruri care se mișcă rapid) (tre)sar, (tre)salt, zvâcnesc, țâșnesc |
| ἀ-μβρόσιος, η, ον | nemuritor, zeiesc, ambroziac, divin |
| ἅ-πας, ἅ-πασα, ἅ-παν | (sg.) tot, întreg; în totalitate, în întregime, cu totul, complet; (pl.) toți, cu toții, toți laolaltă (sau fără excepție) |
| βαθύς, εῖα, ύ | adânc; gros; profund; întins; des |
| βουλεύ-ω, βουλεύσω, ἐβούλευσα, βεβούλευκα*, βεβούλευμαι*, ἐβουλεύθην* | țin sfat, deliberez, mă gândesc; plănuiesc în urma unei deliberări, urzesc, pun la cale, hotărăsc, decid, stabilesc; sfătuiesc, dau cuiva un sfat |
| δια-τμήγω (τμηγ-, τμαγ-), διατμήξω*, διέτμηξα (διέτμαγον), διετμάγην | tai (prin mijloc, în două, în bucăți), despic; împart (în două), despart |
| ἕδος, εος, τό | loc de ședere, jilț; acțiunea de a ședea, ședere, așezare; lăcaș, sălaș |
| ἐλ-ελίζω* (ἐλικ-), ἐλέλιξα, ἐλελίχθην | scutur, zgâlțâi, zgudui, agit; fac să se întoarcă; răstorn; tremur, tresar, vibrez; fac cale întoarsă, mă întorc; mă încolăcesc |
| ἐν-αντίος, η, ον | (adj.) care este în față, care stă înainte; care merge în direcția opusă, care vin din față; (adv.) în față, față în față, împotrivă |
| ἐπ-έρχομαι (ἐρχ-, ἐλθ-, ἐλευθ-, ἐλυθ-), ἐπελεύσομαι, ἐπῆλθον (ἐπήλυθον), ἐπελήλυθα (ἐπειλήλυθα) | vin (către), sosesc, ies în cale, mă apropii; mă ivesc, apar; traversez, parcurg; vin împotrivă, atac |
| ἐπι-ρρώ-ομαι, ἐπερχρωσάμην | mă agit, mă frământ, trebăluiesc; flutur, mă unduiesc |
| κάρη, κρατός (κάρητος), τό | cap, vârf |
| κυάνεος, η, ον | vânăt, albastru închis; negru sau negricios; întunecos |
| νεύ-ω, νεύσω, ἔνευσα, νένευκα* | plec capul, mă plec; fac semn cu capul; mă înduplec, mă învoiesc la ceva |
| ὀφρύς, ύος, ἡ | sprânceană |
| σφός, ή, όν | al său, al lor |
| χαίτη, ης, ἡ | coamă de cal, păr lung |
Cuvinte românești derivate: salt, GH100, 103-104; batimetrie, batiscaf; cianură
LH7202. Citiți și traduceți.
Iliada, 528-535
| ἦ καὶ κυανέῃσιν ἐπ' ὀφρύσι νεῦσε Κρονίων· | |
| ἀμβρόσιαι δ' ἄρα χαῖται ἐπερρώσαντο ἄνακτος | |
| κρατὸς ἀπ' ἀθανάτοιο, μέγαν δ' ἐλέλιξεν Ὄλυμπον. | 530 |
| τώ γ' ὧς βουλεύσαντε διέτμαγεν· ἡ μὲν ἔπειτα | |
| εἰς ἅλα ἆλτο βαθεῖαν ἀπ' αἰγλήεντος Ὀλύμπου, | |
| Ζεὺς δὲ ἑὸν πρὸς δῶμα. θεοὶ δ' ἅμα πάντες ἀνέσταν | |
| ἐξ ἑδέων, σφοῦ πατρὸς ἐναντίον· οὐδέ τις ἔτλη | |
| μεῖναι ἐπερχόμενον, ἀλλ' ἀντίοι ἔσταν ἅπαντες. | 535 |
 Olympieum, Atena |
LH7203
528. ἦ [ἠμί]: a zis.
- ὀφρύσι: GH505.
- νεῦσε Κρονίων: GH024.
529. χαῖται: părul său curgea în plete lungi. Potrivit unei vechi tradiții, Fidias, cel mai mare sculptor grec, a folosit versurile 528-530 pentru a-și forma concepția despre Zeus, care și-a găsit materializarea în cea mai mare și mai faimoasă operă de artă a lumii antice, statuia lui Zeus Olimpianul, executată din aur și fildeș, de mărime colosală, socotită ca una din cele șapte minuni ale lumii antice. Era o operă de artă de o măiestrie excepțională și se considera o mare pierdere să mori fără s-o fi văzut. Serenitatea maiestuoasă din aceste versuri contrastează puternic cu frica de Hera descrisă anterior, ceea ce crează un efect aproape grotesc. Poate că poetul a intenționat așa ceva făcând Olimpul să se cutremure, tot așa cum, cu o altă ocazie, Hera face să se cutremure Olimpul atunci când saltă mânioasă pe tronul ei. Prezența sau mișcările divinităților făceau în mod obișnuit ca pământul și munții să se cutremure.
531. διέτμαγεν = διετμάγησαν.
- ἡ μὲν ... Ζεὺς δὲ ... : zeugmă. Modul de ieșire ales de Tetis arată cât de mult îi plăceau bardului pitorescul și dramatismul extrem.
534. πατρός: GH492. Aici și în versurile care urmează Zeus este reprezentat ca un tiran tipic. El n-ar fi ezitat să folosească violența față de oricine, zeu sau zeiță, care nu i-ar fi acordat respectul care știa că i se cuvine; toți s-au ridicat cu reverență.
