LH7001. Vocabular
| ἀνθερεών, ῶνος, ὁ | bărbie |
| ἀπο-εῖπον | anunț, declar, rostesc, spun (în mod deschis sau public); zic nu, tăgăduiesc, refuz, resping |
| ἅπτω (ἁφ-), ἅψω* (ἅψομαι), ἧψα, ἧμμαι, ἥφθην* | cu gen. GH483, ating; prind, leg, unesc; apuc, țin; lovesc, atac, dăunez |
| δεξιτερός, ή, όν | din partea dreaptă, drept, mâna dreaptă, dreapta |
| δέος, δέος (δείους), τό | frică, teamă; motiv de teamă |
| δεύτερος, η, ον | al doilea, secund; următor, ulterior |
| εἴρομαι (= ἐρέω) (εἰρ-, εἰρε-), εἰρήσομαι | întreb |
| ἐμ-φύ-ω, ἐμφύσω, ἐνέφυσα (ἐνέφυν), ἐμπέφυκα | fac să se nască în, sădesc, insuflu; cresc, mă nasc; mă prind, mă agăț, apuc |
| κατα-νεύ-ω, κατανεύσω, κατένευσα, κατανένευκα* | plec ceva în jos; mă plec; fac semn cu capul, (ca să arăt că) mă învoiesc la ceva |
| κράτος, εος, τό | tărie, putere, stăpânire, biruință |
| νεφελ-ηγερέτα, αο, ὁ | care adună nori |
| νημερτής, ές | negreșit, adevărat, sigur |
| ὀφέλ-λω | cresc, hrănesc, înmulțesc |
| ὄφρα | ca să; până, până ce; pe cât, pe când |
| σκαιός, ή, όν | stânga; nepotrivit, strâmb, sucit |
| τόφρα | până atunci, până când; atunci (corelativ cu ὄφρα) |
| ὑπ-ίσχομαι (ἐχ-, σχ-, σχε-, cf. ἕχω), ὑποσχήσομαι, ὑπεσχόμην, ὑπέσχημαι* | mă învoiesc la ceva; îmi asum, promit |
Cuvinte românești derivate: dexteritate; deuterocanonic, deuteropatie; aristocrație, autocrație, democrație, demonocrație, ginecocrație, plutocrație, teocrație
LH.7002 Citiți și traduceți.
Iliada, 500-516
| καί ῥα πάροιθ' αὐτοῖο καθέζετο, καὶ λάβε γούνων | 500 |
| σκαιῇ, δεξιτερῇ δ' ἄρ' ὑπ' ἀνθερεῶνος ἑλοῦσα | |
| λισσομένη προσέειπε Δία Κρονίωνα ἄνακτα· | |
| Ζεῦ πάτερ, εἴ ποτε δή σε μετ' ἀθανάτοισιν ὄνησα | |
| ἢ ἔπει ἢ ἔργῳ, τόδε μοι κρήηνον ἐέλδωρ· | |
| τίμησόν μοι υἱὸν, ὃς ὠκυμορώτατος ἄλλων | 505 |
| ἔπλετ'· ἀτάρ μιν νῦν γε ἄναξ ἀνδρῶν Ἀγαμέμνων | |
| ἠτίμησεν· ἑλὼν γὰρ ἔχει γέρας, αὐτὸς ἀπούρας. | |
| ἀλλὰ σύ πέρ μιν τῖσον, Ὀλύμπιε μητίετα Ζεῦ· | |
| τόφρα δ' ἐπὶ Τρώεσσι τίθει κράτος, ὄφρ' ἂν Ἀχαιοὶ | |
| υἱὸν ἐμὸν τίσωσιν, ὀφέλλωσίν τέ ἑ τιμῇ. | 510 |
| ὧς φάτο· τὴν δ' οὔ τι προσέφη νεφεληγερέτα Ζεύς, | |
| ἀλλ' ἀκέων δὴν ἧστο. Θέτις δ' ὡς ἥψατο γούνων, | |
| ὧς ἔχετ' ἐμπεφυυῖα, καὶ εἴρετο δεύτερον αὖτις· | |
| νημερτὲς μὲν δή μοι ὑπόσχεο καὶ κατάνευσον, | |
| ἢ ἀπόειπ', ἐπεὶ οὔ τοι ἔπι δέος, ὄφρ' ἐὺ εἰδῶ, | 515 |
| ὅσσον ἐγὼ μετὰ πᾶσιν ἀτιμοτάτη θεός εἰμι. |
LH7003
500. αὐτοῖο: GH492.
- γούνων: GH483.
501. σκαιῇ (χειρί), δεξιτέρῃ (χειρί): GH505.
503. Ζεῦ πάτερ: expresie care indică demnitatea sa regală patriarhală; poate fi folosită de către oricare dintre oameni sau dintre zei și este în acest fel folosită chiar de Hera, atunci când vrea să obțină o favoare specială.
505. ἄλλων: genitiv ablativ.
505-507. τίμησον, ἠτίμησεν sunt ambele atât emfatice cât și în puternică opoziție și contrast între ele. Observați cum acestea sunt ecoul cuvintelor folosite în rugăciunea lui Ahile către mama sa în vs. 353, 356.
508. μητίετα: cuvânt ales în mod deliberat de Tetis ca element delicat de flatare: "tu ești atât de înțelept". Reînnoindu-și cererea, ea scoate și mai mult în evidență titlurile lui Zeus care indică înțelepciunea și puterea sa.
509. τίθει: imperativ, fă în așa fel.
510. τιμῇ: GH505.
512. γούνων: GH483.
512-513. ὡς ... ὡς: cum ... așa .... Ea cere limpede un da sau un nu.
514. κατανεῦσον: negația era indicată de către vechii greci (acest obicei manifestându-se și la grecii zilelor noastre) printr-o mișcare în sus a capului, iar afirmația printr-o mișcare în jos.
515. ἔπι = ἔπεστι GH548-550, 2.
- ἔπι δϝέος: o altă flatare mai subtilă din partea lui Tetis, "tu ești atât de curajos", dar în același timp umor fin din partea poetului, care știe că Zeus este temător și că exact asta îl face să ezite.
Pentru a înțelege pe deplin această scenă, trebuie știut că termenul πάτερ (vs. 503) cu care Tetis i se adresează lui Zeus este doar un titlu onorific ce indică maiestatea și puterea sa supremă printre toți zeii și oamenii. De fapt Tetis era o veche pasiune a lui Zeus. Ea trebuie considerată ca fiind veșnic tânără și nemaipomenit de frumoasă. Ea își îndeplinește scopul cu perfectă pricepere și tact. Nu se bazează pe faptul că Zeus îi era profund îndatorat (vs. 394 și urm.), ci trece peste asta ușor cu un εἴ ποτε (vs. 503). Faptul că își dă seama de slăbiciunile masculine și abilitatea ei de a și le asuma sunt de bun augur, așa cum se vede din selecția de epitete atunci când i se adresează lui Zeus. În primul rând, cum am văzut deja, el este πάτερ, ca stăpânitor suprem și arbitru al destinelor tuturor. În versul 508 i se adresează cu μητίετα, iar mai târziu spune οὔ τοι ἔπι δέος. Expresiile moderne echivalente ar fi, "ești atât de inteligent ... ești atât de curajos". Și pentru că este atât de înțelept și de curajos va face orice pentru ea dacă o iubește. Versurile 515-516 sunt practic o provocare: "N-o face dacă nu vrei, iar eu atunci voi ști că nu-ți pasă de mine". Ea a folosit probabil o voce gâtuită de durere pentru acest ultim apel, nerămânându-i lui Zeus altceva decât predarea necondiționată.
Este o nuanță deosebit de fină a poetului acolo unde îl reprezintă pe Zeus șezând timp îndelungat în tăcere contemplativă (vs. 512) în timp ce Tetis continuă să vorbească și în versul 515 unde ea spune, "tu n-ai nicio teamă". De fapt frica, și nu altceva, este cea care-l tulbură pe tatăl zeilor și al oamenilor. El se teme de propria soție și de ce va zice ea când va afla. Nu este relevant să ne întrebăm dacă Tetis știa asta în vs. 515, fiindcă ea îl flatează cu bună știință pe Zeus și ca atare nu respectă neapărat adevărul absolut.
