LH0303
1. βουλαὶ καλαὶ καὶ κακαί.
Hotărâri bune și rele.
2. τίς ἔχει βουλὴν καλήν;
Cine are un sfat bun?
3. τί ἔχουσιν;
Ce au?
4. καλαὶ βουλαὶ ἦσαν φίλαι.
Sfaturile bune erau plăcute.
5. τίς ἦν καλή;
Cine era curajoasă?
6. δεινὴ κλαγγὴ ἐν Χρύσῃ καλῇ;
Un țipăt îngrozitor în Hrisa cea frumoasă.
7. ἔχουσι βουλὰς καλὰς καὶ φίλας.
Au sfaturi bune și plăcute.
8. τί ἦν κλαγγὴ δεινὴ ἐν Χρύσῃ καλῇ;
Ce era țipătul îngrozitor în Hrisa cea frumoasă?
9. κακῆς βουλῆς.
Al hotărârii rele.
10. κακῇς βουλῇς.
Sfaturilor rele.
11. κακάων βουλάων.
Al sfaturilor rele.
12. κακὴ βουλή, κακῇ βουλῇ, κακὴν βουλήν, κακὰς βουλάς.
Sfatul rău (nom.), sfatului rău, sfatul rău (ac.), sfaturile rele (ac.)
LH0304
1. Ale hotărârilor bune și rele.
βουλάων καλάων καὶ κακάων.
2. Pentru hotărârea cea bună.
καλῇ βουλῇ.
3. Cine are hotărârea cea rea?
τίς ἔχει βουλὴν κακήν;
4. Era un zgomot cumplit în frumoasa Hrisa.
κλαγγὴ δεινὴ ἦν ἐν Χρύσῃ καλῇ.
5. Era bună hotărârea?
καλὴ ἦν βουλή;
6. Hotărârile erau rele.
βουλαὶ ἦσαν κακαί.
LH0403
1. καλὴ θεὰ ἔχει βουλὴν καλήν;
Are zeița cea bună un sfat bun?
2. καλαὶ θεαί εἰσι φίλαι ψυχῇ θεᾶς θαλάσσης δεινῆς.
Zeițele cele bune sunt dragi sufletului zeiței mării celei cumplite.
3. Κίλλα καὶ Χρύση εἰσὶ καλαὶ καὶ φίλαι θεῇσι θαλασσάων.
Chila și Hrisa sunt frumoase și dragi zeițelor mărilor.
4. καλὴ θεὰ οὐκ ἔχει ψυχὴν κακήν.
O zeiță bună nu are suflet rău.
5. καλή ἐστι θεά, ἔχει δὲ ψυχὴν κακήν.
Zeița este bună, însă are suflet rău.
6. δεινὴ κλαγγή ἐστιν ἐκ θαλάσσης.
Este un zgomot cumplit din mare.
7. Κίλλα καὶ Χρύση ἦσαν ἐπὶ θαλάσσῃ.
Chila și Hrisa sunt lângă mare.
8. θεαὶ θαλάσσης εἰσὶ φίλαι ψυχῇς πολλῇς, καλαὶ γάρ εἰσιν.
Zeițele mării sunt dragi multor suflete, fiindcă sunt nobile.
9. πάτρη καλή ἐστι φίλη πολλῇς ψυχῇς καλῇς.
Frumoasa patrie este dragă multor suflete bune.
10. ἐκ πάτρης κακῆς ἦν.
Era dintr-o patrie rea.
11. ἦσαν πυραὶ πολλαὶ ἐν φίλῃ πάτρῃ ἐπὶ δεινῇ θαλάσσῃ.
Erau multe ruguri în patria iubită lângă marea cea cumplită.
12. τίς οὐκ ἔχει καλὴν ψυχήν;
Cine nu are suflet bun?
LH0404
1. Sunt hotărârile bune dragi sufletelor zeițelor?
φίλαι εἰσὶν βουλαὶ καλαὶ ψυχῇσι θεῇσι;
2. Ei au multe hotărâri, dar sunt rele.
ἔχουσι πολλὰς βουλάς, κακὰς δέ εἰσιν.
3. Hotărârile sunt dragi sufletului frumoasei zeițe, pentru că sunt nobile.
φίλαι εἰσὶ βουλαὶ ψυχῇ καλῆς θεᾶς, καλαὶ γὰρ εἰσιν.
4. Iubita zeiță a mării nu era în Chila.
φίλη θεὰ θαλάσσης οὐκ ἦν ἐν Κίλλῃ.
5. Sunt multe ruguri funerare lângă mare în patria (noastră) dragă.
πολλαὶ πυραί εἰσιν ἐπὶ θαλάσσῃ ἐν πάτρῃ φίλῃ.
6. Cine era în Chila lângă mare?
τίς ἦν ἐν Κίλλῃ ἐπὶ θαλάσσῃ;
LH0503
1. ἀείδομεν βουλὰς θεάων πολλάων.
Noi cântăm hotărârile multor zeițe.
2. κλαγγὴ δεινὴ κακῆς θαλάσσης οὐχ ἁνδάνει ψυχῇ θεᾶς.
Zgomotul cumplit al mării nu este pe placul sufletului zeiței.
3. τίς ἀτιμάζει καλὰς θεάς;
Cine nesocotește zeițele bune?
4. οὐκ ἀτιμάζομεν πάτρην, φίλη γάρ ἐστιν.
Noi nu disprețuim patria, căci este iubită.
5. βαίνουσιν ἐκ Κίλλης εἰς Χρύσην.
Ei merg din Chila până la Hrisa.
6. καίουσι πυρὰς πολλὰς ἐν Χρύσῃ ἐπὶ θαλάσσῃ;
Aprind ei ruguri multe în Hrisa lângă mare?
7. ἔχομεν πολλὰς καὶ καλὰς βουλάς.
Avem sfaturi multe și bune.
8. καίετε πυρὰς ἐν πάτρῃ;
Aprindeți ruguri în patrie?
9. λύετον, λύεις, λύομεν, λύουσιν, λύετε.
Voi doi dezlegați (ei doi dezleagă), dezlegi, dezlegăm, ei dezleagă, dezlegați.
10. ὀλέκομεν ψυχὰς πολλὰς καὶ κακὰς ἐν πάτρῃ φίλῃ.
Distrugem suflete multe și rele în patria iubită.
11. τίς πέμπει θεὰς ἐς Χρύσην;
Cine le trimite pe zeițe la Hrisa?
12. τελείετε βουλὰς καλὰς πάτρῃ φίλῃ.
Voi împliniți hotărârile bune pentru patria iubită.
13. τελείομεν βουλὴν φίλης θεᾶς.
Noi împlinim voia zeiței iubite.
14. τεύχομεν πυρήν.
Pregătim rugul.
15. τί φέρετε; τί φέρουσιν;
Ce duceți? Ce duc ei?
LH0504
1. Cine cântă hotărârile rele ale frumoaselor zeițe?
τίς ἀείδει βουλὰς κακὰς θεάων καλάων;
2. Urletul mării este plăcut sufletului zeiței din Chila.
κλαγγὴ θαλάσσης φίλη ἐστὶν ψυχῇ θεᾶς ἐν Κίλλῃ.
3. Noi nu disprețuim pe zeița patriei (noastre) dragi.
οὐκ ἀτιμάζομεν θεὰν πάτρης φίλης.
4. Plecați de la Hrisa la Chila lângă mare?
βαίνετε ἐκ Χρύσης εἰς Κίλλαν ἐπὶ θαλάσσῃ;
5. Cele două zeițe vin din mare în Chila.
θεὰ βαίνετον ἐκ θαλάσσης ἐς Κίλλαν.
6. Ei ard două ruguri funerare în patria (lor).
καίουσι πυρὰ ἐν πάτρῃ.
7. Ei au multe planuri bune.
ἔχουσι πολλὰς βουλὰς καλάς.
8. Dezlegăm, dezlegi, ei (doi) dezleagă, el dezleagă.
λύομεν, λύεις, λύετον, λύει.
9. Zeița nimicește multe suflete rele.
θεὰ ὀλέκει πολλὰς ψυχὰς κακάς.
10. Le însoțim pe zeițe în patria (noastră) dragă.
πέμπομεν θεὰς εἰς πάτρην φίλην.
11. Ei împlinesc voința patriei (lor).
τελείουσι βουλὴν πάτρης.
12. El face un rug funerar.
τεύχει πυρήν.
13. Ce aduce el?
τί φέρει;
LH0603
1. ἀγλαὰ ἄποινα φέρουσιν Ἀχαιοὶ εἰς στρατόν.
Aheii duc daruri de răscumpărare prețioase în tabără.
2. φέρομεν ἀπερείσι' ἄποινα ἀνὰ στρατὸν Ἀχαιῶν.
Purtăm nenumărate daruri de răscumpărare prin tabăra aheilor.
3. θεὸς τεύχει πολλοὺς Ἀχαιοὺς ἑλώρια οἰωνοῖσιν.
Zeul îi face pe mulți ahei pradă păsărilor.
4. ἦσαν Ἀχαιοὶ κακοί;
Erau aheii răi?
5. οὐκ ἦσαν κακοί, καλοὶ δέ.
Nu erau răi, ci buni.
6. Ἀχαιοὶ πέμπουσιν ἄποινα μυρί' εἰς πάτρην.
Aheii trimit nenumărate daruri de răscumpărare în patrie.
7. θεὸς βαίνει ἐς στρατόν, ὀλέκει δὲ λαὸν Ἀχαιῶν.
Zeul merge în tabără și nimicește oștirea aheilor.
8. τίς ἀτιμάζει θεοὺς καλούς;
Cine nesocotește zeii cei buni?
9. κακοὶ λαοὶ ἀτιμάζουσι θεοὺς πάτρης.
Ostașii răi disprețuiesc zeii patriei.
10. θεὸς πέμπει νοῦσον κακὴν ἀνὰ στρατὸν Ἀχαιῶν, οὐ γὰρ τελείουσι βουλὴν θεῶν πάτρης.
Zeul trimite o molimă rea în tabăra aheilor, fiindcă ei nu împlinesc voia zeilor patriei.
11. βαίνει ἐπὶ θάλασσαν δεινὴν καὶ τεύχει πυρὰς πολλὰς ἀνὰ στρατὸν Ἀχαιῶν.
El merge până la marea cumplită și face multe ruguri prin tabăra aheilor.
12. ἔχουσιν ἀπερείσι' ἄποινα Ἀχαιῶν ἐνὶ στρατῷ.
Ei au nenumărate daruri de răscumpărare ale aheilor în tabără.
13. βουλὴ στρατοῦ οὐχ ἁνδάνει θυμῷ θεοῦ.
Hotărârea oastei nu este pe plac sufletului zeului.
14. λαὸς Κίλλης φίλος ἦν ψυχῇ θεᾶς θαλάσσης.
Poporul Chilei era drag sufletului zeiței mării.
15. οὐκ ἀείδομεν καλὰς βουλὰς θεῶν στρατῷ, οὐ γὰρ ἁνδάνει Ἀχαιοῖσι θυμῷ.
Noi nu cântăm oastei hotărârile bune ale zeilor, fiindcă (acest lucru) nu este plăcut aheilor în sufletul lor.
LH0604
1. Urletul teribil al mării este plăcut zeiței în suflet(-ul ei).
κλαγγὴ δεινὴ θαλάσσης φίλη θεᾷ ἐστιν θυμῷ.
2. Ducem multe spelndide daruri oastei aheilor.
φέρομεν πολλὰ ἀγλὰ' ἄποινα λαῷ Αχαιῶν.
3. Zeul nu nimicește oastea aheilor, pentru că ei nu disprețuiesc pe zeii patriei (lor).
θεὸς οὐκ ὀλέκει λαὸν Αχαιῶν, οὐ γὰρ ἀτιμάζουσι θεοὺς πάτρης.
4. Molima rea îi face pe nenumărații ahei pradă (folosiți pluralul) pentru multe păsări.
νοῦσος κακὴ τεύχει μυρίους Ἀχαιοὺς ἑλώρια πολλοῖσι οἰωνοῖσι.
5. Poporul aheilor trimite nenumărate daruri strălucitoare zeiței mării din Chila.
λαὸς Ἀχαιῶν πέμπει ἀπερείσι' ἀγλὰ' ἄποινα θεᾷ θαλάσσης ἐν Κίλλῃ.
6. Aheii merg la mare și cântă, dar zgomotul nu este plăcut zeiței în suflet(-ul ei).
βαίνουσιν Ἀχαιοὶ ἐπὶ θάλασσαν, κλαγγὴ δὲ οὐχ' ἁνδάνει θεᾷ θυμῷ.
7. Boala distruge poporul, pentru că ei disprețuiesc zeul din Hrisa.
νοῦσος ὀλέκει λαόν, ἀτιμάζουσι γὰρ θεὸν ἐν Χρυσῃ.
LH0703
1. ἀείδομεν θεὰν θαλάσσης δεινῆς κλαγγῇ πολλῇ.
Noi o cântăm pe zeița cumplitei mări cu mult zgomot.
2. οὐκ ἀτιμάζουσι θεούς.
Ei nu-i nesocotesc pe zei.
3. βουλαὶ Ἀχαιῶν οὐχ ἁνδάνουσι θεᾷ καλῇ θυμῷ.
Hotărârile aheilor nu sunt pe placul frumoasei zeițe în inima ei.
4. βαίνει ἐκ στρατοῦ Ἀχαιῶν εἰς Κίλλαν καὶ φέρει ἀπερείσι' ἄποινα θεῷ.
El pleacă din tabăra aheilor către Chila și duce nenumărate daruri de răscumpărare zeului.
5. νοῦσος κακὴ βαίνει ἀνὰ στρατὸν καὶ τεύχει πολλοὺς Ἀχαιοὺς ἑλώρια οἰωνοῖσιν.
O molimă rea pornește prin tabără și îi face pe mulți ahei pradă păsărilor.
6. καὶ θεοὶ καὶ θεαὶ ὀλέκουσι λαὸν Ἀχαιῶν.
Și zeii și zeițele nimicesc oastea aheilor.
7. τίς Ἀχαιῶν ἔχει θυμὸν κακόν;
Cine dintre ahei are o dorință rea?
8. ἦσαν πολλαὶ θεαὶ ἐνὶ θαλάσσῃ;
Erau multe zeițe în mare?
9. καίει πυρὰς ἐπὶ θαλάσσῃ.
El aprinde ruguri lângă mare.
10. λύετε στρατὸν Ἀχαιῶν.
Eliberați oastea aheilor.
11. πάτρη ἐστὶ φίλη ψυχῇ μυρίων Ἀχαιῶν.
Patria este dragă sufletului foarte multor ahei.
12. τίς πέμπει στρατὸν ἐκ Κίλλης εἰς Χρύσην;
Cine trimite oastea din Chila în Hrisa?
13. βουλὴ κακή ἐστιν, ἁνδάνει δὲ θεᾷ θυμῷ.
Sfatul este rău, dar este pe placul zeiței în sufletul ei.
14. τί ἀείδετε;
Ce cântați?
LH0704
1. Aheii cântă pe frumoasa zeiță a teribilei mări.
ἀείδουσιν ἀχαιοὶ καλὴν θεὰν δεινῆς θαλάσσης.
2. Noi nu disprețuim zeii, pentru că ei sunt dragi sufletelor (noastre).
οὐκ ἀτιμάζομεν θεούς, φίλοι γάρ εἰσιν ψυχῇσι.
3. Hotărârile armatei sunt plăcute zeiței în sufletul (ei) nobil.
βουλαὶ στρατοῦ φίλαι εἰσίν θεᾷ καλῷ θυμῷ.
4. Mulți ahei pleacă din tabără și aduc zeilor nenumărate daruri prețioase.
πολλοὶ ἀχαιοὶ βαίνουσιν ἐκ στρατοῦ καὶ φέρουσιν θεοῖσι ἀπερείσια ἀγλαὰ ἄποινα.
5. Molima rea nimicește poporul și face oștirea pradă pentru numeroase păsări.
νοῦσος κακὴ ὀλέκει λαὸν και τεύχει στρατὸν ἑλῶρια πολλοῖσι οἰωνοῖσι.
6. Noi nu cântăm, căci nu este plăcut sufletului zeiței.
οὐκ ἀείδομεν, οὐ γὰρ ἁνδάνει ψυχῇ θεᾶς.
LH0805
1. δῖος ἑκηβόλος αὐτὸς ἀείδει, ἀλλ' οὐχ ἁνδάνει ἄλλοισι θεοῖσι θυμῷ.
Însuși divinul Țintaș cântă, dar (acest lucru) nu este pe placul celorlalți zei în sufletul lor.
2. κεῖνοι Ἀχαιοὶ ἀτιμάζουσι τοὺς θεούς.
Aheii aceia îi disprețuiesc pe acești zei.
3. ὁ ἑκηβόλος πέμπει νοῦσον κακὴν ἀνὰ στρατὸν Ἀχαιῶν καὶ κακῶς ὀλέκει κεῖνον λαόν, οὕνεκα τὸν ἀτιμάζουσιν.
Țintașul acesta trimite o molimă rea prin tabăra aheilor și nimicește brutal acea oaste, pentru că ei l-au disprețuit.
4. οὐκ ἀτιμάζομεν τοὺς θεούς, οἳ ἔχουσι σκῆπτρα χρύσεα.
Noi nu-i disprețuim pe acești zei, care au sceptre de aur.
5. ὁ ἑκηβόλος τε καὶ οἱ ἄλλοι θεοὶ φέρουσι χρύσεα σκῆπτρα καλά.
Țintașul acesta și acei alți zei poartă sceptre de aur frumoase.
6. τίς τεύχει τὰ σκῆπτρα χρύσεα τοῖσι θεοῖς θαλάσσης;
Cine pregătește aceste sceptre de aur pentru acești zei ai mării?
7. ἀείδει ἑκηβόλος αὐτὸς βουλὰς ἄλλων θεῶν τοῖσιν Ἀχαιοῖσιν;
Cântă însuși Țintașul hotătrârile celorlalți zei acestor ahei?
8. εἰσὶν οἱ Ἀχαιοὶ καλοί, οἱ ὀλέκουσι τὸν στρατὸν καίουσί τε τὰς πυράς;
Sunt buni acești ahei, care nimicesc oastea aceasta și aprind aceste ruguri?
9. ἡ θεὰ τῆς δεινῆς θαλάσσης ἔχει τὸ σκῆπτρον χρύσεον.
Această zeiță a acestei cumplite mări are acest sceptru de aur.
10. ἐνὶ τῇ πάτρῃ εἰσὶν αἱ πυραί.
În această patrie sunt aceste ruguri.
11. τίς τεύχει τὸν στρατὸν ἑλώρια τοῖσιν οἰωνοῖσιν;
Cine face oastea aceasta pradă acestor păsări?
LH0806
1. Cântă însuși divinul Țintaș aceste nobile planuri ale zeilor?
ἀείδει αὐτὸς ἐκηβόλος τὰς βουλὰς καλὰς θεῶν;
2. De ce (lucrul acesta) nu este plăcut acestor alți zei care sunt în mare?
τί οὐχ ἁνδάνει ἄλλοισι τοῖσι θεοῖσι οἵ εἰσιν ἐνὶ θαλάσσῃ;
3. Aheul acela disprețuiește pe acei zei ai patriei (sale) care au aceste sceptre de aur.
ἐκεῖνος Ἀχαιὸς ἀτιμάζει τοὺς θεοὺς πάτρης οἱ ἔχουσι τὰ σκῆπτρα χρύσεα.
4. Acest Țintaș trimite multe molime rele în acea tabără a aheilor și nimicește multă oaste (plural), pentru că ei îl disprețuiesc.
ὁ ἑκηβόλος πέμπει πολλὰς νοῦσους κακὰς ἀνὰ τὸν στρατὸν Ἀχαιῶν καὶ ὁλέκει πολλὸν λαόν, οἱ γὰρ ἀτιμάζουσιν αὐτόν.
5. Cine arde acele ruguri funerare ale aheilor lângă cumplita mare?
τίς καίει τὰς πυρὰς Ἀχαιῶν ἐπὶ δεινῇ θαλάσσῇ;
6. Acest Țintaș face pe nenumărați ahei pradă pentru păsări, pentru că ei le disprețuiesc pe aceste frumoase zeițe ale mării.
ὁ ἑκηβόλος τεύχει ἀπερεισίους Ἀχαιοὺς ἑλῶρια οἰωνοῖσι, οἱ γὰρ ἀτιμάζουσι τὰς θεὰς θαλάσσης καλὰς.
LH0903
1. ὁ ἑκηβόλος διὰ μαντοσύνην εἴρει βουλὰς τῶν θεῶν Ἀργείοισιν.
Țintașul acesta, prin darul profeției, spune argienilor hotărârile acestor zei.
2. οἱ Ὀλύμπιοι θεοὶ εἶχον οἶκους ἐν Ὀλύμπῳ.
Zeii aceștia olimpieni aveau locuințele în Olimp.
3. ὁ ἑκηβόλος διίφιλος ἔτευχε τοὺς Ἀργείους Ἀχαιούς τε ἑλώρια οἰωνοῖσιν.
Țintașul acesta drag lui Zeus i-a făcut pe acești argieni și ahei pradă păsărilor.
4. Ἀχαιοὶ Ἀργεῖοί τ' ἔτευχον ἔργα κακὰ διὰ βουλὴν θεᾶς.
Aheii și argienii făceau fapte rele prin voia zeiței.
5. Κλυταιμνήστρη διὰ τὸν θυμὸν ἔτευχε τὰ ἔργα δεινά.
Clitemnestra, din pricina acestui suflet (al său), făcea acele fapte îngrozitoare.
6. Πρίαμος λαὸς τε Πριάμου ὤλεκον πολλοὺς Ἀργείους.
Priam și oastea lui Priam nimiceau mulți argieni.
7. τίς εἴρει τὰ σὰ ἔργα κακὰ Πριάμῳ;
Cine i-a povestit lui Priam aceste fapte rele ale sale?
8. τὰ ἔργα ἐμά ἐστι καλά, οὕνεκα ἔτευχον βουλὰς θεῶν καὶ θεάων διὰ τὴν μαντοσύνην.
Faptele acestea ale mele sunt bune, pentru că făceam voile zeilor și zeițelor prin acest dar al profeției.
9. ἐπέμπομεν τὰ χρύσεα σκῆπτρα εἰς οἶκον Πριάμῳ.
Noi trimiteam aceste sceptre de aur lui Priam în locuința (sa).
10. ἐκαίετε τὰς πυρὰς δεινῇ κλαγγῇ;
Voi aprindeați aceste ruguri cu un zgomot cumplit?
11. οὐχ ἥνδανε ἡ βουλὴ θεᾷ θαλάσσης θυμῷ;
Această hotărâre nu era pe placul zeiței mării în sufletul ei.
12. αἱ θεαὶ ἀείδουσι τὰ καλὰ ἔργα τῶν θεῶν, ἑκηβόλος δὲ βαίνει ἄλλῃ.
Aceste zeițe cântă aceste fapte bune ale acestor zei, dar Țintașul merge altundeva.
13. εἶχε Πρίαμος ἀγλαὸν καὶ καλὸν οἶκον.
Priam avea o locuință strălucitoare și frumoasă.
LH0904
1. Cine aducea aceste nenumărate daruri strălucitoare în frumoasa casă a lui Priam?
τίς ἔφερε τὰ ἀπερείσια ἀγλαὰ ἄποινα εἰς καλὸν οἶκον Πριάμου;
2. Aheii și argienii ardeau multe ruguri funerare în patria lor dragă.
Ἀχαιοί τε καὶ Αργεῖοι ἔκαιον πολλὰς πυρὰς ἐν πατρῃ φίλῃ.
3. Clitemnestra era rea și făcea multe fapte groaznice.
ἦν Κλυταιμνήστρη κακή, ἔτευχέ τε πολλὰ ἔργα δεινά.
4. Prin darul profeției, ei spun numeroasele fapte strălucite ale zeilor și zeițelor care au locuințe olimpiene.
διὰ μαντοσύνην εἴρουσι πολλὰ ἔργα ἀγλαὰ θεῶν καὶ θεάων οἱ ἔχουσιν Ὀλυμπίους οἴκους.
5. Faptele mele sunt nobile, dar ale tale sunt rele.
ἔργα ἐμὰ καλά ἐστιν, σὰ δὲ κακά.
6. Zeii trimiteau o molimă rea prin tabără și nimiceau pe mulți ahei, pentru că aceștia îl disprețuiau pe Țintaș.
θεοὶ ἔπεμπον νοῦσον κακὴν ἀνὰ στρατὸν καὶ ὤλεκον πολλοὺς Ἀχαιούς, οἱ γὰρ ἠτίμαζον ἑκηβόλον.
7. Nu era plăcut Clitemnestrei în sufletul (ei) rău.
οὐχ ἥνδανε Κλυταιμνήστρῃ θυμῷ κακῷ.
LH1003
1. τίς ἦν ὄχ' ἄριστος Δαναῶν;
Cine era de departe cel mai viteaz dintre ahei?
2. Πρίαμος μεγάθυμος ἤνασσεν Ἰλίου.
Priam cel cu suflet mare domnea peste Ilion.
3. οὐκ αὖτις ἄξουσι Δαναοὶ μεγάθυμοι ἑκατόμβας πολλὰς εἰς Χρύσην.
Vitejii danai nu vor duce din nou multe hecatombe la Hrisa.
4. οὐκ ἔπεισαν ἑκηβόλον πολλῇς ἑκατόμβῃσι καλῇσιν.
Ei nu l-au convins pe Țintaș cu multe hecatombe frumoase.
5. φιλήσομεν θεούς, οὕνεκα καλοί εἰσιν;
Îi vom iubi pe zei, pentru că sunt buni.
6. Δαναοὶ τεύξουσι θάνατον Πριάμῳ ἐν Ἰλίῳ.
Danaii îi vor pregăti lui Priam moartea în Ilion.
7. ἐφίλησα θεὰν θαλάσσης, ἀλλ' οὐχ ἥνδανε ἑκηβόλῳ θυμῷ.
Am iubit-o pe zeița mării, dar (acest lucru) nu era pe placul Țintașului în inima sa.
8. ἀείσομεν καὶ πείσομεν θεούς.
Vom cânta și îi vom convinge pe zei.
9. ὄχ' ἄριστοι ἐν Ἰλίῳ τὰ εἶπον [εἴρω] Πριάμῳ, ἀλλὰ τοὺς ἠτίμασεν.
Cei de departe mai viteji din Ilion au spus aceste lucruri lui Priam, dar el i-a desconsiderat.
10. Πρίαμος ἔπεμψε τὸν στρατὸν ἄριστον ἐπ' Ἀργείοισιν.
Priam a trimis oastea aceasta cea mai bună asupra argienilor.
11. ἔβησαν [βαίνω] αὖτις Δαναοὶ εἰς Ἴλιον, ἀλλ' οὐκ ἔπεισαν Πρίαμον.
Au mers din nou danaii la Troia, dar nu l-au convins pe Priam.
12. ἀείσομεν ἑκηβόλον ὄχ' ἄριστον θεῶν, οὕνεκ' ἤγαγε [ἄγω] Δαναοὺς εἰς Ἴλιον.
Îl vom cânta pe Țintaș, de departe cel mai nobil dintre zei, pentru că i-a călăuzit pe danai în Ilion.
LH1004
1. Vitejii ahei nu-l vor câștiga pe Țintaș cu hecatombe divine, dar el va pregăti poporului o moarte urâtă.
οὐ πείσουσι μεγάθυμοι Ἀχαιοὶ ἑκηβόλον δίοισι ἑκατόμβῃσι, τεύξει δὲ κακὸν θάνατον λαῷ.
2. Cei mai nobili dintre ahei s-au dus la Ilion, dar n-au convins sufletul lui Priam.
ἄριστοι Ἀχαιῶν ἔβησαν εἰς Ἴλιον, ἀλλ' οὐκ ἔπεισαν ψυχὴν Πριάμου.
3. Vom cânta, pentru că zeii au condus (aorist) poporul în Troia.
ἀείσομεν, οὕνεκα θεοὶ ἤγαγον λαὸν εἰς Τροίην.
4. Vom avea multe sceptre de aur strălucitoare.
ἕξομεν πολλὰ ἀγλαά σκήπτρα χρυσέα.
5. Nu i-ați iubit pe zeii care au locuințe olimpiene?
οὐκ ἐφιλήσατε θεοὺς οἱ ἔχουσιν οἴκους Ὀλυμπίους;
6. Priam nu va stăpâni din nou peste Ilion, fiindcă aheii îi vor pregăti o moarte urâtă.
οὐκ ἀνάξει Πρίαμος αὖτις Ἰλίου, τῷ γὰρ τείξουσιν Ἀχαιοὶ θάνατον κακόν.
7. A vorbit el frumoasei zeițe a mării?
εἶπε καλῇ θεᾷ θαλάσσης;
8. Ei vor convinge sufletele zeilor cu multe hecatombe.
πείσουσι ψυχὰς θεῶν πολλῇς ἑκατόμβῃς.
LH1103
1. καλοὶ θεοὶ ἔτευξαν θάνατον κακὸν δίῳ Πηληιάδῃ, ὁ δ' ἀνέβη πυρήν.
Zeii cei buni i-au pregătit divinului Peleian o moartă urâtă, iar el s-a urcat pe rug.
2. ἑκηβόλος ὤλεσε λαὸν Ἀχαιῶν, οὕνεκα δῖος Ἀτρεΐδης ἠτίμασε Χρύσην.
Țintașul nimicea oastea aheilor, pentru că divinul fiu al lui Atreu l-a disprețuit pe Hrises.
3. κατέκηα ἑκατόμβας πολλάς.
Eu am ars multe hecatombe.
4. ἑκηβόλος οὐκ ἔκλυεν Ἀτρεΐδαο, οὕνεκα ἠτίμασε Χρύσην.
Țintașul nu l-a ascultat pe fiul lui Atreu, pentru că l-a disprețuit pe Hrises.
5. Χρύσης μετέειπεν Ἀχαιοῖσιν, ἀλλ' οὐκ Ἀτρεΐδῃ ἥνδανε θυμῷ.
Hrises a vorbit către ahei, dar (asta) nu i-a fost pe plac fiului lui Atreu în inima sa.
6. ὅτε κακῶς προσέειπεν Ἀτρεΐδης Χρύσην, τότε ἐχόλωσεν ἑκηβόλον.
Când fiul lui Atreu a vorbit rău către Hrises, atunci l-a înfuriat pe Țintaș.
7. ἀπελύσαμεν Χρύσην, οὕνεκα τὸν ἐφιλήσαμεν.
Am eliberat pe Hrises, pentru că l-am iubit.
8. Χρύσης ἤνεικεν [φέρω] ἀπερείσι' ἀγλά' ἄποινα Ἀτρεΐδῃ.
Hrises i-a adus fiului lui Atreu nenumărate daruri de răscumpărare prețioase.
9. οἴσομεν [φέρω] ἄποινα πολλὰ καὶ ἀπολύσομεν Χρύσην, οὕνεκα τὸν ἐφιλήσαμεν, καὶ φίλος ἐστὶν ἑκηβόλῳ.
Vom aduce multe daruri de răscumpărare și îl vom elibera pe Hrises, pentru l-am iubit și îi este drag Țintașului.
10. τίς φέρει ἄποινα Χρύσαο Ἀτρεΐδῃ;
Cine aduce darurile de răscumpărare ale lui Hrises pentru fiul lui Atreu?
11. δῖος Πηληιάδης ἐχόλωσεν Ἀτρεΐδην.
Divinul fiu al lui Peleu l-a mâniat pe fiul lui Atreu.
12. ὅτε κατεκήαμεν πολλὰς ἑκατόμβας καλάς, τότε ἐπείσαμεν θυμοὺς θεῶν.
Când am ars multe hecatombe frumoase, atunci am câștigat inimile zeilor.
13. διὰ μαντοσύνην Χρύσης εἶπε βουλὰς θεῶν Ἀτρεΐδῃ Πηληιάδῃ τε.
Prin darul profeției a spus Hrises fiului lui Atreu și Peleianului hotărârile zeilor.
LH1104
1. Aheii s-au suit în Troia și l-au ucis pe nobilul Priam.
ἀνέβησαν Ἀχαιοὶ εἰς Ἴλιον καὶ ὤλεσαν ἀγαθὸν Πρίαμον.
2. Am ars multe hecatombe divine zeilor olimpieni.
κατεκήαμεν πολλὰς ἑκατόμβας δῖας θεοῖσιν Ὀλυμπίοισιν.
3. Hrises a vorbit printre ahei (dativ), dar fiul lui Atreu nu l-a ascultat (genitiv).
μετέειπεν Χρύσης Ἀχαιοῖσιν, τοῦ δὲ Ἀτρεΐδης οὐκ ἔκλυον.
4. Aheii s-au adresat fiului lui Atreu dar el nu l-a eliberat pe Hrises.
Ἀχαιοὶ προσεῖπον Ἀτρεΐδ, ὁ δὲ οὐκ ἀπέλυσε Ηρίσην.
5. Fiul lui Atreu va aduce multe daruri în tabăra aheilor.
Ἀτρεΐδης οἶσει πολλὰ ἄποινα εἰς στρατὸν Ἀχαιῶν.
6. Cine va convinge pe zei cu multe hecatombe divine?
τίς πείσει θεοὺς πολλῇσιν ἑκατόμβῃσι δίῃσι;