GH260. Pronumele personale se declină după cum urmează:
Singular | |||
N, V | ἐγώ(ν) eu | σύ [τύνη] tu | - el, ea |
G | ἐμεῖο, μευ (ἐμέο, ἐμεῦ, ἐμέθεν) | σεῖο, σεο (σέο, σεῦ, σευ, σέθεν) | εἷο, ἑο (ἕο, εὗ, ἑυ, ἕθεν, ἑθεν) |
D | ἐμοί, μοι | σοί, τοι [τεΐν] | ἑοῖ, οἱ (οἷ) |
A | ἐμέ, με | σέ, σε | ἑέ, ἑ (ἕ, μιν) |
Dual | |||
N, A, V | νῶι, νώ | σφῶι, σφώ | σφωε |
G, D | νῶιν | σφῶιν (σφῷν) | σφωιν |
Plural | |||
N, V | ἡμεῖς (ἄμμες) | ὑμεῖς (ὔμμες) | |
G | ἡμείων (ἡμέων) | ὑμείων (ὑμέων) | σφείων, σφεων (σφέων, σφῶν) |
D | ἡμῖν (ἄμμι(ν), ἥμιν, ἧμιν) | ὑμῖν (ὔμμι(ν), ὕμιν) | σφίσι, σφισι (σφι(ν)) |
A | ἡμέας (ἧμας, ἥμεας, ἄμμε) | ὑμέας (ὔμμε) | σφέας, σφε(ας), σφάς |
GH261. Nominativul singular al pronumelor personale este folosit numai de dragul emfazei și al contrastului, fiind omis în alte condiții.
GH262. Cazurile oblice ale acestor pronume sunt enclitice (GH053), dar dacă pronumele este emfatic, aceste cazuri își mențin accentul și atunci se folosesc formele mai lungi ale persoanei I. Acest lucru se întâmplă ca o regulă după prepoziții. Formele fără accent din tabelul de mai sus sunt enclitice.
GH263. Pronumele persoanei a III-a este uneori folosit ca reflexiv, adică se referă la subiectul verbului principal al propoziției.
GH264. Pronumele posesive se formează din tema pronumelor personale și se declină ca adjectivele declinării vocalice, adică precum καλός, ή, όν (GH221).
Singular | ἐμός, ή, όν | al meu |
σός, σή, σόν (τεός, τεή, τεόν) | al tău | |
ἑός, ἑή, ἑόν (ὅς, ἥ, ὅν) | al lui, al ei ,[al meu, al tău] | |
Dual | νωίτερος, η, ον | al nostru |
σφωίτερος, η, ον | al vostru | |
Plural |
ἡμέτερος, η, ον
ἀμός, ή, όν |
al nostru |
ὑμέτερος, η, ον
ὑμός, ή, όν |
al vostru | |
σφέτερος, η, ον
σφός, σφή, σφόν |
al lor |
GH265. Pronumele cel mai comun, ὁ, ἡ, τό, folosit de regulă ca articol hotărât în greaca mai târzie, este de obicei folosit la Homer ca pronume demonstrativ, iar uneori ca pronume personal, sau relativ. El se declină după cum urmează:
ὁ, ἡ, τό, acesta, acela; el, ea; cine, care, ce | |||
Masculin | Feminin | Neutru | |
Singular | |||
N | ὁ | ἡ | τό |
G | τοῦ, τοῖο | τῆς | τοῦ, τοῖο |
D | τῷ | τῇ | τῷ |
A | τόν | τήν | τό |
Dual | |||
N, A | τώ | (τώ) | τώ |
G, D | τοῖιν | (τοῖιν) | τοῖιν |
Plural | |||
N | οἱ (τοί) | αἱ (ταί) | τά |
G | τῶν | τάων [τῶν] | τῶν |
D | τοῖσι, τοῖς | τῇσι, τῇς | τοῖσι, τοῖς |
A | τούς | τάς | τά |
GH266. Pronumele de întărire este declinat după cum urmează:
αὐτός, ή, ό, însuși, același | |||
Masculin | Feminin | Neutru | |
Singular | |||
N | αὐτός | αὐτή | αὐτό |
G | αὐτοῦ, οῖο | αὐτῆς | αὐτοῦ, οῖο |
D | αὐτῷ | αὐτῇ | αὐτῷ |
A | αὐτόν | αὐτήν | αὐτό |
Dual | |||
N, A | αὐτώ | (αὐτώ) | αὐτώ |
G, D | αὐτοῖιν | (αὐτοῖιν) | αὐτοῖιν |
Plural | |||
N | αὐτοί | αὐταί | αὐτά |
G | αὐτῶν | αὐτάων [έων, ῶν] | αὐτῶν |
D | αὐτοῖσι, οῖς | αὐτῇσι, ῇς | αὐτοῖσι, οῖς |
A | αὐτούς | αὐτάς | αὐτά |
GH267. Cel mai important pronume interogativ, τίς, τι, cine? care? ce?, are accentul ascuțit întotdeauna pe prima silabă și nu schimbă niciodată accentul ascuțit în accent grav, chiar și atunci când este urmat de alte cuvinte.
GH268. Pronumele indefinit τὶς, τὶ, cineva, ceva, un, se scrie și se declină la fel ca pronumele interogativ, dar diferă de acesta prin accent, pronumele indefinit fiind întotdeauna enclitic (GH053).
GH269. Pronumele indefinit și pronumele interogativ
τὶς, τὶ | τίς, τί | |||
cineva, ceva | cine? care? ce? | |||
Masculin și Feminin | Neutru | Masculin și Feminin | Neutru | |
Singular | ||||
N | τὶς | τὶ | τίς | τί |
G | τέο (τεῦ) | τέο (τεῦ) | ||
D | τέῳ (τῷ, τινὶ) | τέῳ (τῷ, τίνι) | ||
A | τινά | τὶ | τίνα | τί |
Dual | ||||
N, A | τινέ | τινέ | τίνε | τίνε |
G, D | τινοῖιν | τινοῖιν | τίνοιιν | τίνοιιν |
Plural | ||||
N | τινές | τινά (ἄσσα) | τίνες | τίνα |
G | τεῶν | τεῶν | τέων | τέων |
D | τεοῖσι | τεοῖσι | τέοισι | τέοισι |
A | τινάς | τινά (ἄσσα) | τίνας | τίνα |
GH270. Pronumele relative sunt ὅς, ἥ, ὅ și ὁ, ἡ, τό cine, care, ce (GH265), împreună cu pronumele relativ indefinit ὅστις, ἥτις, ὅτι (ὅς τις, ἥ τις, ὅ τι), oricine, oricare, orice.
GH271. Cele mai importante pronume demonstrative sunt οὗτος, αὕτη, τοῦτο, (ἐ)κεῖνος, η, ον, acesta, acela, ὁ, ἡ, τό (folosit de asemenea ca pronume relativ și ca pronume personal, GH265), acesta, acela, împreună cu compușii săi, cum ar fi ὅδε, ἥδε, τόδε; ὅγε, ἥγε, τόγε (ὅ γε, ἥ γε, τό γε) etc.
GH272. Aceste pronume se declină în general ca adjectivele de declinare vocalică (καλός, ή, όν, GH221), cu deosebirea că nominativul și acuzativul neutru singular se termină în -ο în loc de -ον.
GH273. Pronumele relativ.
ὅς (ὅ), ἥ, ὅ, cine? care? ce? | |||
Masculin | Feminin | Neutru | |
Singular | |||
N | ὅς (ὅ) | ἥ | ὅ |
G | οὗ [ὅου, ὅο] | ἧς [ἕης] | οὗ [ὅου, ὅο] |
D | ᾧ | ᾗ | ᾧ |
A | ὅν | ἥν | ὅ |
Dual | |||
N, A, V | ὥ | (ὥ) | ὥ |
G, D | οἷιν | (οἷιν) | οἷιν |
Plural | |||
N | οἵ | αἵ | ἅ |
G | ὧν | ὧν | ὧν |
D | οἷσι, οἷς | ᾗσι, ᾗς | οἷσι, οἷς |
A | οὕς | ἅς | ἅ |
GH274. Pronume demonstrative.
(ἐ)κεῖνος, η, ο, acela | |||
Masculin | Feminin | Neutru | |
Singular | |||
N | (ἐ)κεῖνος | (ἐ)κείνη | (ἐ)κεῖνο |
G | (ἐ)κείνου, οιο | (ἐ)κείνης | (ἐ)κείνου, οιο |
D | (ἐ)κείνῳ | (ἐ)κείνῃ | (ἐ)κείνῳ |
A | (ἐ)κεῖνον | (ἐ)κείνην | (ἐ)κεῖνο |
Dual | |||
N, A, V | (ἐ)κείνω | ((ἐ)κείνω) | (ἐ)κείνω |
G, D | (ἐ)κείνοιιν | ((ἐ)κείνοιιν) | (ἐ)κείνοιιν |
Plural | |||
N | (ἐ)κεῖνοι | (ἐ)κεῖναι | (ἐ)κεῖνα |
G | (ἐ)κείνων | (ἐ)κεινάων [έων, ῶν] | (ἐ)κείνων |
D | (ἐ)κείνοισι, οις | (ἐ)κείνῃσι, ῃς | (ἐ)κείνοισι, οις |
A | (ἐ)κείνους | (ἐ)κείνας | (ἐ)κεῖνα |
ὅδε, ἥδε, τόδε, acesta | |||
Masculin | Feminin | Neutru | |
Singular | |||
N | ὅδε | ἥδε | τόδε |
G | τοῦδε, τοῖοδε | τῆσδε | τοῦδε, τοῖοδε |
D | τῷδε | τῇδε | τῷδε |
A | τόνδε | τήνδε | τόδε |
Dual | |||
N, A | τώδε | (τώδε) | τώδε |
G, D | τοῖινδε | (τοῖινδε) | τοῖινδε |
Plural | |||
N | οἵδε (τοίδε) | αἵδε (ταίδε) | τάδε |
G | τῶνδε | τάωνδε [τῶνδε] | τῶνδε |
D | τοῖσ(ι)δε | τῇσ(ι)δε | τοῖσ(ι)δε |
A | τούσδε | τάσδε | τάδε |
οὗτος, αὕτη, τοῦτο, acesta | |||
Masculin | Feminin | Neutru | |
Singular | |||
N | οὗτος | αὕτη | τοῦτο |
G | τούτου, οιο | ταύτης | τούτου, οιο |
D | τούτῳ | ταύτῃ | τούτῳ |
A | τοῦτον | ταύτην | τοῦτο |
Dual | |||
N, A | τούτω | (τούτω) | τούτω |
G, D | τούτοιιν | (τούτοιιν) | τούτοιιν |
Plural | |||
N | οὗτοι | αὗται | ταῦτα |
G | τούτων | ταυτάων [έων, ῶν] | τούτων |
D | τούτοισι, οις | ταύτῃσι, ῃς | τούτοισι, οις |
A | τούτους | ταύτας | ταῦτα |
Observație: Dativul plural al lui ὅδε, ἥδε, τόδε are uneori forma τοίσδεσ(σ)ι în loc de τοίσ(ι)δε.
GH275. Compușii lui ὁ, ἡ, τό (cum ar fi ὅδε, ἥδε, τόδε; ὅγε, ἥγε, τόγε) se declină la fel ca forma simplă (ὁ, ἡ, τό) la care se atașează particula suplimentară (-γε, -δε etc.) Deoarece acestea sunt cuvinte compuse, formate din pronume simple și enclitice, ele sunt accentuate la fel ca formele simple fără enclitice (GH053, 058).
GH276. Pronumele relativ indefinit (ὅστις, ἥτις, ὅτι), oricine, oricare, orice, este un compus al pronumelui relativ simplu (ὅς, ἥ, τό) cu pronumele indefinit τὶς, τὶ, fiecare din acestea fiind declinat separat (sau uneori numai partea finală).
GH277. ὅ τι, neutrul pronumelui relativ indefinit, este asfel tipărit în majoritatea textelor, pentru a nu fi confundat cu conjuncția ὅτι, că, deoarece, pentru că.
GH278. Pronumele reciproc
ἀλλήλοιιν ῃιν, οιιν, unul pe altul | |||
Masculin | Feminin | Neutru | |
Dual | |||
G, D | ἀλλήλοιιν | ἀλλήλῃιν | ἀλλήλοιιν |
A | ἀλλήλω | ἀλλήλα | ἀλλήλω |
Plural | |||
G | ἀλλήλων | ἀλληλάων [έων, ῶν] | ἀλλήλων |
D | ἀλλήλοισ(ι) | ἀλλήλῃσ(ι) | ἀλλήλοισ(ι) |
A | ἀλλήλους | ἀλλήλας | ἀλλήλα |
GH279. Acest pronume este folosit numai la genitiv, dativ și acuzativ.