GH404. Conjugarea lui λύω (*20), dezleg
(*20) Se va observa că υ din componența lui λύω este lung numai atunci când este urmat de σ; în toate celelalte situații el este scurt.
| Activ | ||||||||
| Indicativ | ||||||||
| Prezent | Imperfect | Viitor | ||||||
| Singular | ||||||||
| 1 | λύω | dezleg | ἔλυον | (eu) dezlegam | λύσω | voi dezlega | ||
| 2 | λύεις | dezlegi | ἔλυες | (tu) dezlegai | λύσεις | vei dezlega | ||
| 3 | λύει | (el/ea) dezleagă | ἔλυε | dezlega | λύσει | va dezlega | ||
| Dual | ||||||||
| 2 | λύετον | voi doi dezlegați | ἐλύετον | voi doi dezlegați | λύσετον | voi doi veți dezlega | ||
| 3 | λύετον | ei doi dezleagă | ἐλυέτην | ei doi dezlegau | λύσετον | ei doi vor dezlega | ||
| Plural | ||||||||
| 1 | λύομεν | dezlegăm | ἐλύομεν | (noi) dezlegam | λύσομεν | vom dezlega | ||
| 2 | λύετε | dezlegați | ἐλύετε | dezlegați | λύσετε | veți dezlega | ||
| 3 | λύουσι | (ei/ele) dezleagă | ἔλυον | dezlegau | λύσουσι | vor dezlega | ||
| Aorist | Perfect (*21) | Mai mult ca perfect (*21) | ||||||
| Singular | ||||||||
| 1 | ἔλυσα | (eu) am dezlegat | λέλυκα | (eu) am dezlegat (*22) | ἐλελύκη (-εα) | dezlegasem | ||
| 2 | ἔλυσας | ai dezlegat | λέλυκας | ai dezlegat | ἐλελύκης (-εας) | dezlegaseși | ||
| 3 | ἔλυσε | a dezlegat | λέλυκε | a dezlegat | ἐλελύκει (-εε) | dezlegase | ||
| Dual | ||||||||
| 2 | ἐλύσατον | voi doi ați dezlegat | λελύκατον | voi doi ați dezlegat | ἐλελύκατον | voi doi dezlegaserăți | ||
| 3 | ἐλυσάτην | ei doi au dezlegat | λελύκατον | ei doi au dezlegat | ἐλελυκάτην | ei doi dezlegaseră | ||
| Plural | ||||||||
| 1 | ἐλύσαμεν | (noi) am dezlegat | λελύκαμεν | (noi) am dezlegat | ἐλελύκεμεν | dezlegaserăm | ||
| 2 | ἐλύσατε | ați dezlegat | λελύκατε | ați dezlegat | ἐλελύκετε | dezlegaserăți | ||
| 3 | ἔλυσαν | au dezlegat | λελύκασι | au dezlegat | ἐλελύκεσαν | dezlegaseră | ||
(*21) Perfectul lui λύω nu se găsește la Homer; acestea sunt formele obișnuite care se găsesc în greaca atică. În ce privește sistemul perfect homeric, vezi GH422, 424, 466.
(*22) Perfectul exprimă fie o acțiune trecută și încheiată, caz în care se traduce prin perfectul compus românesc, fie rezultatul prezent al unei acțiuni trecute, când se traduce prin prezentul românesc.