GH260. Pronumele personale se declină după cum urmează:
| Singular | |||
| N, V | ἐγώ(ν) eu | σύ [τύνη] tu | - el, ea |
| G | ἐμεῖο, μευ (ἐμέο, ἐμεῦ, ἐμέθεν) | σεῖο, σεο (σέο, σεῦ, σευ, σέθεν) | εἷο, ἑο (ἕο, εὗ, ἑυ, ἕθεν, ἑθεν) |
| D | ἐμοί, μοι | σοί, τοι [τεΐν] | ἑοῖ, οἱ (οἷ) |
| A | ἐμέ, με | σέ, σε | ἑέ, ἑ (ἕ, μιν) |
| Dual | |||
| N, A, V | νῶι, νώ | σφῶι, σφώ | σφωε |
| G, D | νῶιν | σφῶιν (σφῷν) | σφωιν |
| Plural | |||
| N, V | ἡμεῖς (ἄμμες) | ὑμεῖς (ὔμμες) | |
| G | ἡμείων (ἡμέων) | ὑμείων (ὑμέων) | σφείων, σφεων (σφέων, σφῶν) |
| D | ἡμῖν (ἄμμι(ν), ἥμιν, ἧμιν) | ὑμῖν (ὔμμι(ν), ὕμιν) | σφίσι, σφισι (σφι(ν)) |
| A | ἡμέας (ἧμας, ἥμεας, ἄμμε) | ὑμέας (ὔμμε) | σφέας, σφε(ας), σφάς |
GH261. Nominativul singular al pronumelor personale este folosit numai de dragul emfazei și al contrastului, fiind omis în alte condiții.
GH262. Cazurile oblice ale acestor pronume sunt enclitice (GH053), dar dacă pronumele este emfatic, aceste cazuri își mențin accentul și atunci se folosesc formele mai lungi ale persoanei I. Acest lucru se întâmplă ca o regulă după prepoziții. Formele fără accent din tabelul de mai sus sunt enclitice.